Cele mai frumoase orologii din Europa

Cele mai frumoase orologii din Europa

Evaluaţi acest articol
(3 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Big Ben, Londra - Cel mai renumit turn cu ceas din Europa se află în capitala Marii Britanii şi se numeşte de fapt Elizabeth Tower. Big Ben este doar denumirea unuia dintre cele cinci clopote ale turnului londonez - cel mai mare şi cel mai greu. La fiecare oră răsună "The Voice of Britain". Turnul se află în renovare.

Weltzeituhr, Berlin - "Ceasul lumii", din capitala Germaniei, este mult mai recent şi a fost ridicat în Alexanderplatz pe vremea fostei RDG, în 1969, după planurile designerului Erich John. Weltzeituhr a devenit un important punct de întâlnire pentru berlinezi, dar şi pentru turiştii de pretutindeni.

Ceasul timpului care se scurge, Berlin - Un ceas ceva mai puţin cunoscut, dar cu atât mai interesant, poate fi văzut la Berlin, în Europa-Center. Cronometrul cu o înălţime de 13 metri, construit în 1982, se întinde pe trei etaje.

Ceasul Primăriei, Praga - Ceasul astronomic al Primăriei din Praga, construit în anul 1410, este o capodoperă a tehnicii gotice. Legenda spune că, după finalizarea lucrărilor, constructorului i-au fost scoşi ochii, pentru ca ceasul să rămână unic în lume şi într-adevăr ceasul a rămas fără pereche. Şi acest ceas este în renovare, până la sfârşitul lunii octombrie.

Zytglogge, Berna - Când este vorba de ceasuri, atunci nu putem să le trecem cu vederea pe cele elveţiene. Zytgogge, mai precis turnul cu ceas şi clopote, datând din anul 1530, este simbolul oraşului Berna. La fiecare oră, trecătorii pot admira jocul frumoaselor figuri mecanice.

Ceasul astronomic, Strasbourg - Şi acest impresionant ceas din catedrala metropolei alsaciene este o construcţie elveţiană: o adevărată operă de artă renascentistă. În fiecare zi, la ora 12.30, delicatele figurine intră în mişcare: apostolii şi "cele patru vârste ale omului", de la copil şi până la bătrân.

Cel mai mare ceas cu cuc din lume, Triberg - Pădurea Neagră, regiune din sudul Germaniei, este renumită, între altele, pentru construcţiile filigrane ale ceasurilor cu cuc. Nu este de mirare că aici, în localitatea Triberg, se află cel mai mare ceas cu cuc din lume. Doar mecanismul ceasului cântăreşte şase tone, iar cucul, care cântă din jumătate în jumătate de oră, are o înălţime de 4,5 metri.

Ceasul cu clopoţei al Primăriei München - De două-trei ori pe zi, vizitatorii capitalei bavareze pot asista la un minunat spectacol. Figurile de înălţimea unui om înfăţişează două evenimente din istoria oraşului: căsătoria ducelui Wilhelm al V-lea, din anul 1568, şi dansul meseriaşilor după o gravă epidemie de holeră. Deşi este un ceas istoric, acesta este pus în mişcare cât se poate de modern, cu ajutorul energiei solare.

Ankeruhr, Viena - Cel mai cunoscut orologiu al Vienei se află pe un mic pod de legătură dintre două clădiri în Hoher Markt. Ceasul a fost conceput după planurile celebrului artist Jugendstil, Franz Matsch. Figurile de cupru simbolizează personalităţi din istoria capitalei austriece, împărăteasa Maria Teresa şi compozitorul Joseph Haydn, traverseză pe rând acest pod.

Ceasul Turnului Graz - Şi acest ceas austriac este renumit. Ce îl deosebeşte de alte orologii este că minutarul şi orarul au fost inversate. Iniţial a existat doar o singură limbă pentru indicarea orei. Cea de-a doua a fost adăugată abia mai târziu, pentru a arăta şi minutele.

Torre Dell’orologio, Veneţia - Ceasul astronomic din turnul situat în celebra Piaţă San Marco indică nu doar ora exactă, ci şi zodia şi fazele lunii. Până la ultima renovare, în 1998, turnul în stil renascentist mai era locuit de "temperatore", paznicul acestuia şi familia sa. Din 2006, orologiul este supravegheat digital.

Casa Magiei, Blois - Nu este, ce-i drept, un ceas propriu-zis, dar capetele de balaur îşi fac, punctuale, apariţia la ferestre, la fiecare jumătate de oră. În spatele acestei faţade impunătoare din oraşul francez Blois se ascunde un muzeu, care dezvăluie câte ceva din tainele magiei. În această casă a văzut lumina zilei celebrul magician Jean Eugène Robert-Houdini.

Surse: Deutsche Welle, rador.ro

Citit 1260 ori Ultima modificare Duminică, 09 Septembrie 2018 12:09

Lasă un comentariu

Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele.

ATENTIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare, iar autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate.

Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidenţialitate conform regulamentului GDPR (General Data Protection Regulation) şi cu Termeni si condițiile de utilizare ale site-ului www.viata-libera.ro