Cea mai întinsă fortificație din Moldova mare, Cetatea de Scaun a Sucevei are o vastă întindere, fiind o cetate foarte interesantă. Pintenul de deal pe care a fost ridicată se află la o înălțime de 70 de metri deasupra orașului. De acolo vegheau ctitorul vodă Petru I Mușat și urmașii săi la tron asupra năvălirilor turcești, tătărești, poloneze sau ungurești.
Prima atestare documentară a cetăţii, semnată de Petru I, datează din anul 1388.
Cetatea era pătrată, cu laturi de 36-40 de metri, avea bastioane în colțuri și un șanț de apărare care n-a fost niciodată umplut cu apă.
În 1476, fortificația a fost asediată de însuși sultanul Mahomed al II-lea și, deși a suferit avarii la ziduri și turnuri, n-a căzut în mâinile turcilor.
Ulterior, Ștefan cel Mare a mai ridicat un zid de protecție exterior, încă și mai gros (3,5 metri), a construit turnuri de colț rotunde (ca să facă față mai bine ghiulelelor) și a întărit cu piatră malul exterior al șanțului.
Bastioanele Sucevei au fost asediate în mai multe rânduri, de Ioan Albert al Poloniei, Soliman Magnificul, Mihai Viteazul sau hatmanul Ștefan Tomșa, dar cetatea nu a fost cucerită decât prin trădare, predare sau cedare condiționată.
Ultimul vodă care a domnit la Suceava a fost Alexandru Lăpușneanu, care a și distrus cetatea, prin incendiere, la porunca turcilor. În 1675, domnitorul Dumitrașcu Cantacuzino a aruncat în aer zidurile, iar un cutremur puternic a dărâmat și restul, în 1684.
Cetatea a fost reparată de mai multe ori, începând cu anii 1950, iar în ultimii doi ani a fost instalată, în câteva încăperi, aparatură video interactivă, care prezintă lecții de istorie. Alte săli au fost constituite ca expoziții permanente.
