Cetatea țărănească Rupea. Călător prin țara mea (7)

Cetatea țărănească Rupea. Călător prin țara mea (7)
Comoară arhiteecturală în paragină
Evaluaţi acest articol
(16 voturi)

Cocoțată mândră pe un vârf de stâncă de pe dealul Cohalmului, la marginea orașului Rupea, cetatea domină, de la peste 100 de metri înălțime, de jur-împrejur, tot șesul de la poale.

Fortificația de sus a fost construită pe fundația Rumidavei dacice (menționată de Ptolemeu) undeva în secolele X-XII, de către comunitatea puternică de sași din zonă, și avea rolul principal de a apăra drumurile comerciale care legau Transilvania de Moldova și Țara Românească. Prima atestare documentară datează din 1324, când sașii s-au răsculat împotriva regelui ungar Carol Robert. Numele cetății și al orașului derivă din latinescul rupes (stâncă, piatră).

Cetatea a slujit și drept centru meșteșugăresc, dar și drept adăpost pentru populația de la poale, în timpul atacurilor turcești.

Extinsă în mai multe rânduri, fortificația „în cochilie” a devenit concentrică, cu trei incinte ridicate în etape. Foarte bine restaurată și amenajată, cetatea cuprinde urme ale camerelor de locuit unde adăstau sașii de la poale în timpul războaielor, Turnul Slăninii (specific cetăților săsești), Turnul Slujitorilor, Magazia cu pulbere, Turnul Ungrei, Portița Cercetașilor cu Turnul Cercetașilor, Camera judelui, Turnul Scribilor, o gură de tragere și Camera de sus.  Unic în Europa este Turnul Pentagonal. Un alt element de interes este fântâna săpată de prizonieri în anul 1623, care are 59 de metri adâncime și nu a secat până astăzi.

Accesul se face pe jos, din oraș, sau cu mașina. Taxa de intrare este modică, dar cetatea merită vizitată nu numai pentru frumusețea sa robustă, dar și pentru perspectiva pe care o oferă asupra văii din jur.

Alte călătorii prin țara mea

Citit 12700 ori Ultima modificare Vineri, 01 Septembrie 2023 12:09

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.