Chiar dacă de la Galaţi se ajunge destul de greu la Sighişoara, bătrânul oraş-cetate merită efortul. Dincolo de muzee, de istoria zidurilor şi a oamenilor, oraşul te îmbrăţişează ca o pătură groasă de lână şi îţi pune în mâini, după gust, ori ceai fierbinte ori vin fiert, îndemnându-te să stai. Şi să revii.
Sighişoara e frumoasă în orice anotimp: vara, răcoarea zidurilor groase e ca o taină pe care numai cetatea o ştie; primăvara şi toamna, peisajul văzut de sus, din cel mai înalt turn, îţi taie respiraţia, iarna înfrunţi gerul luând la rând restaurantele şi pândind orice petec de străduţă scăldat de soare.
Cum ajungem
Dacă nu aveţi maşină, ambele variante de transport presupun schimbare în Braşov. Cu trenul sau cu maxitaxi, plecaţi din Galaţi dimineaţa la 6,00 şi ajungeţi în Sighişoara în jur de ora 15,00, iar preţul biletului este în jur de 80 de lei. Cu trenul, dacă achiziţionaţi biletul dus-întors, beneficiaţi şi de o reducere. Varianta cu trenul este de preferat la întoarcere, întrucât, la maxitaxi, riscul să nu găsiţi loc între Sighişoara şi Braşov este foarte mare, caz în care rămâneţi fără alternative până a doua zi.
Unde stăm
Aici, depinde foarte mult ce vă doriţi: o cameră în buricul târgului, într-o pensiune cu specific medieval, sau pur şi simplu o cameră confortabilă, chiar dacă este mai departe de cetate. În primul caz, pregătiţi-vă să plătiţi cel puţin 140 de lei pe noapte, mergând până la 170, în funcţie de vechimea clădirii, de autenicitatea mobilierului şi, eventual, micul dejun. Găsiţi şi cazare cu 95 de lei camera, în cetate, dar la hostel, care presupune acces mai dificil la baie şi, eventual, mai multe persoane într-o cameră. În afara cetăţii, preţurile variază de la 75 la 100 de lei pe noapte, în funcţie de confort şi distanţa faţă de cetate. Depinde foarte mult ce vă doriţi: dacă sunteţi un grup de prieteni tineri, în căutare de distracţie, un hostel în inima cetăţii e o alegere bună; dacă sunteţi un cuplu în căutare de refugiu romantic, o pensiune mai la marginea cetăţii e o alegere mai bună; dacă sunteţi familii cu copii, o pensiune cu curte mare şi loc de joacă vă va ajuta să vă şi relaxaţi cât timp nu vizitaţi cetatea.
Ce vizităm
Cetatea Sighişoara este, în sine, un muzeu. Este considerată una dintre cele mai frumoase cetăţi ale Europei, fiind printre puţinele care sunt locuite şi în prezent, iar integritatea arhitectonică s-a păstrat într-o proporţie foarte mare.
Cetatea este prima dată atestată documentar în anul 1280, iar în cursul secolului XIV cunoaşte o înflorire spectaculoasă. Locuitorii oraşului erau în principal meşteşugari, organizaţi în bresle, fiecare construind şi apărând câte un turn. Astfel, cetatea Sighişoarei a fost înconjurată de 14 turnuri şi 5 bastioane, dar până astăzi s-au păstrat doar 9 turnuri şi 2 bastioane.
Turnul cu Ceas reprezintă simbolul oraşului şi a fost reconstruit, în stil baroc, în anul 1677, după ce fusese parţial distrus de un incendiu. Astăzi, turnul adăposteşte Muzeul de Istorie, care prezintă obiecte vechi aparţinând, în special, breslelor. Practic, este primul muzeu din România care reflectă evoluţia în timp a meşteşugurilor. Informaţii despre muzeu, programul de vizitare şi tarife găsiţi pe www.muzeusighisoara.com
Cât despre ceas, elementul definitoriu al edificiului, iată câteva informaţii. Primul mecanism data de la începutul secolului XVII şi a fost refăcut în 1648, după moda burgurilor Europei Centrale,cu statui din lemn de tei, înalte de 80 de cm, reprezentându-i pe zeii patronimici ai zilelor săptămânii. Actualul mecanism datează din 1906 şi este elveţian, iar în 1964 a fost dotat cu motor electric.Cadranele ceasului au un diametru de 2,4 m.
Casa Vlad Dracul, care actualmente adăposteşte un restaurant cu specific medieval, este cea în care se presupune că s-a născut Vlad Ţepeş.
