Situat în munții Podu Calului, pârâul Caşoca este cel mai important afluent pe stânga al râului Buzău de pe teritoriul comunei Siriu. Pârâul izvorăşte din punctul Poiana din Cale (1.365 metri altitudine), situat pe culmea muntoasă care separă bazinul râului Bâsca Mare de cel al râului Buzău în partea lui muntoasă. Firul principal al pârâului are o lungime de 16 kilometri. Caşoca are însă nenumărate pârâiaşe şi izvoare (Trestia, Pruncea, Titilău, Caşoca Mică, Balabanul). Întregul bazin hidrografic este împădurit cu fag, brad şi molift. Mai găsim şi zăvoaie de anin, de-a lungul apei.
Relieful împrejurimilor este sub formă de culmi înalte: Caşoca Mare (1.349 metri), Podu Calului (1.439 metri), Golul Tehărăului (1.363 metri).
Accesul pe vale se face din satul Siriu din Drumul Național 10 Buzău - Braşov. Primii kilometri ai drumului pe valea Caşoca sunt construiți pe fostul terasament al căii ferate forestiere, distrus în urma unor inundaţii în anul 1969. Tot atunci, din cauza unor alunecări de teren, în spatele unui dig înalt de 15 metri s-a format un lac de baraj natural cu lungimea de 500 metri, ce ulterior s-a drenat şi a dispărut.
Obiectivul principal al văii Caşoca este cascada Pruncea. Înaltă de 7-8 metri, încadrată de o posadă din piatră care iese din pădure ca un prag, cascada Pruncea formează în cădere o vâltoare care ajunge uneori să fie mai adâncă decât înălţimea unui om.
Lângă Cascada Pruncea există o deschizătură în stâncă folosită pe vremuri ca ascunzătoare a haiducului Gheorghilaş, care a bătut dealurile şi munții Buzăului, de la Istrița şi până-n Penteleu, luând de la bogaţi şi dând celor nevoiaşi. Născut prin părţile Cislăului, Gheorghilaş a luptat în oastea de panduri a lui Tudor Vladimirescu, iar după moartea acestuia a luat drumul haiduciei, alături de alţi doisprezece tovaraşi de arme.
Situată la 4 kilometri de la intrarea pe vale, cea mai cunoscută cabană turistică de pe valea Caşoca este cabana „14 Scaune”, ce are o poveste interesantă legată de acest nume. Matematicianul Grigore Gheba, care obişnuia să meargă des în zonă, a cioplit într-o vară, la începutul anilor 1970, primele două scaune. Gazda, cabanierul Gheorghe Tudose a preluat ideea şi a completat cu alte 12 scaune, folosind acceaşi tehnică rustică.
Drumul până la cabană este accesibil tuturor autovehiculelor în tot timpul anului. De la cabană porneşte către cascadă un traseu marcat cu punct albastru (durata: 30 minute). Şi tot de la cabană se poate urca înspre vârful Podu Calului, pe o potecă pitorească marcată cu triunghi roşu (durata: 4 ore).
De pe valea Caşoca se poate intra în traseul de creastă al Carpaţilor, marcat cu bandă roşie şi refăcut în 2010 de către actualii membri ai Asociației Mecanturist Galaţi, alături de Jandarmeria Montană Buzău şi Asociaţia Montană Carpaţi.
Cascada din Horn
Cea mai frumoasă cădere de apă din munţii Vrancei şi mai puţin cunoscută în rândul turiştilor este „Cascada din Horn”. Ascunsă în cotloanele munţilor, cu o înalţime de aproape 25 de metri, cascada este aşezată într-un decor pitoresc, apa prăvălindu-se în gol fără să atingă peretele stâncos, ceea ce îi conferă o frumuseţe aparte.
La cascadă se ajunge pornind din satul vrâncean Tulnici, urmând drumul local ce trece prin cătunul Fundătura şi de aici pe drumul forestier ce însoţeşte paralel valea pârâului Coza pe o lungime de 16 kilometri, dintre care 11 kilometri sunt practicabili cu o maşină cu garda la sol mai înaltă, până aproape de cantonul forestier Alunu. De la Alunu continuăm pe acelaşi drum forestier alţi 5 kilometri până la intersecţia cu poteca recent marcată cu punct galben ce urcă în traseul de creastă (marcaj: bandă roşie) a munţlor Vrancei în şaua Golici. De la această intersecţie, urcăm încă jumătate de kilometru pe acelaşi drum forestier şi la primul afluent pe dreapta al Cozei ne afundăm 100 metri în pădure pe o vale îngustă şi descoperim Cascada din Horn (o mai găsim cu numele de cascada Mioarele - o altă denumire dată de localnici).
Vizitarea cascadei este accesibilă oricărui turist, indiferent de anotimp. Fiind un loc retras şi spectaculos este necesar să îl păstrăm curat.
