Evaluaţi acest articol
(4 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Oraşul olandez Amsterdam se poate lăuda cu mai bine de 400 de muzee şi galerii de artă. Cele mai cunoscute muzee sunt Rijksmuseum (Muzeul Regal), Muzeul Van Gogh, Casa Annei Frank sau Stedelijk Museum (Muzeul Oraşului). Pe lângă acestea, însă, există o mare varietate de muzee mai mici, cu tematici precum cafeaua, pianul, diamantul, spectacolul, berea, brânza…Iată-le pe cele mai bizare:

Muzeul Vrolik găzduieşte o colectie impresionantă de specimene cu patologii neobişnuite, embrioni cu anomalii, cranii anormale şi tot felul de ciudăţenii anatomice, adunate de Gerardus Vrolik (1755-1859), unul din cei mai importanţi oameni de ştiinţă olandezi de la vremea respectivă. Fiul său, Willem Vrolik, a fost un pionier în domeniul teratologiei, disciplina care studiază malformaţiile, foarte populară în secolele XVIII-XIX. Colecţia a ajuns în Athenaeum Illustre după moartea lor, viitoarea Universitate din Amsterdam.

Muzeul de tortură (foto). Artefactele care documentează istoria cruzimii umane sunt expuse într-un labirint de camere mici şi întunecate, generând o atmosferă sumbră. Putem vedea tot felul de obiecte, de la ghilotină sau eşafod la şuruburi pentru degete sau flautul ruşinii. Găsim şi fecioara de fier, zdrobitoare de cranii, roţi de tortură, măgarul spaniol şi multe altele, adesea însă reconstrucţii moderne bazate pe scrierile vechi.

Muzeul Sexului atrage în jur de 500.000 de vizitatori annual şi cuprinde o colecţie de obiecte din istoria sexualităţii în diverse forme: fotografii, picturi, figurine, vase, pe un fundal de zgomote extatice, provenind de la difuzoare ascunse. La intrare pot fi admirate statutia în ghips a lui Venus şi statuile din ceară, în mărime naturală, ale lui Marilyn Monroe şi Mata Hari.

Muzeul Marijuanei le oferă vizitatorilor multe informaţii despre canabis şi întrebuinţările sale istorice şi moderne în scopuri medicale, religioase sau culturale. Muzeul se axează şi pe cum poate fi folosită cânepa în agricultură şi industrie, iar la magazinul muzeului găsim chiar accesorii vestimentare şi produse cosmetice din fibră de cânepă. Muzeul include şi o grădină cu canabis, colecţii de pipe, o biblie olandeză din 1836 fabricată din cânepă, precum şi tablouri din secolul al XVII-lea reprezentând ţărani fumând, semnate de David Teniers, sau buletinele false ale unor traficanţi celebri precum Howard Marks.

Muzeul Tatuajului. Deschis abia în 2011, muzeul cuprinde artefacte din întreaga lume, printre care ace, modele de tatuaje, postere, afişe comerciale, firme de prăvălie, dar şi exponate organice în borcane - piele de porc, dar şi piele umană, precum cea de la braţul unor vânători de balene de acum două secole, pe care erau desene rudimentare cu amantele sau cu Iisus. Muzeul este organizat atât pe regiuni geografice, cât şi pe tradiţii ale tatuajului în diverse subculturi sociale - în închisori, printre marinari, în industria prostituţiei etc. În muzeu au fost reconstruite chiar câteva interioare de saloane de tatuaj.

Cabinetul cu pisici. Fondat în 1990 de către un olandez bogat pe nume William Meijer, în amintirea pisicii sale Tom, cabinetul ne oferă ocazia să admirăm sculpturi, desene şi lucrări de artă cu tematici feline semnate de Picasso, Toulouse Lautrec, Rembrandt etc., dar şi să ne bucurăm de prezenţa pisicilor care locuiesc în incinta muzeului.

Muzeul funerar. Fondat în 2007, muzeul se concentrează pe practicile funerare din Olanda, într-o perspectivă istorică şi multiculturală. Colecţiile includ vehicule funerare, printre care şi un dric ceremonial din secolul al XIX-lea. În afară de dricuri, se mai pot vedea veşminte funerare, obiecte care se folosesc la procesiuni şi slubje, anunţuri mortuare, exponatele vizând atât tradiţii rurale, aproape neschimbate secole întregi, cât şi procesiuni regale. (sursa: historia.ro)

Citit 2319 ori Ultima modificare Luni, 21 Noiembrie 2016 00:51

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.