* Românii au talent. „Părinţii mă cresc, mă încurajează şi mă susţin. Îi văd cum ne cumpără numai nouă şi lor - mai nimic. Singurul mod în care pot să-i răsplătesc este muncind. Muncesc zi de zi pentru a putea să-mi îndeplinesc visul. Chiar şi un om care nu are situaţie financiară poate să-şi îndeplinească visul prin muncă!”, mărturisea Lucas Moroşan, de la înălţimea celor 10 ani ai săi, înainte de a cânta „You Raise Me Up” – „Tu mă ridici”.
„Pentru mine perfecţiunea nu e un rezultat, e o alegere. Alegerea de a continua când toată lumea spune că este imposibil. Alegerea de a lua de la capăt, de a crede în viziunea ta chiar dacă o vezi doar tu. Perfecţiunea nu este ceea ce se vede la final, ci ceea ce nu se vede: toate acele momente în care ai continuat, chiar dacă era mai uşor să renunţi. Şi atunci când un copil crede cu adevărat în visul lui, poate să inspire o ţară întreagă”, spunea Albert Oprea, de 11 ani, asamblând un uriaş tablou din piese LEGO, care o înfăţişa pe marea gimnastă Nadia Comăneci.
Sunt două lecţii de viaţă pe care am ales să le consemnez din prima semifinală „Românii au talent”, difuzată vineri seara, la Pro Tv. S-ar putea să ne fie de folos pentru mai târziu...
Alături de cel mai tânăr pilot de drift, Alexis Stan, de 11 ani, Lucas şi Albert sunt finalişti prin votul publicului. Şi fiecare dintre ei era mai mult decât îndreptăţit să intre în finală. Prin talent, prin unicitate, prin spectacol. Desigur, pe reţelele de socializare au apărut numeroase comentarii care cer un „Românii au talent” – Junior sau schimbarea emisiunii în „Românii au copii talentaţi”. Ori impunerea unei limite de vârstă!
În faţa unor copii absolut geniali, sclipitori şi cu asemenea profunzime în gândire, ce şanse mai au adulţii să câştige?!
