Halal şi Lalah (câteva iluzii)

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Halal (prin volburare de smirnă) se pogoară

să-şi cuvânteze jertfa înaltă pe altar,

poate aude (veşnic acelaşi) începutul

blestem întru iubire, lumină şi zadar!

Poate-şi întoarce ochii Lalah spre cele care-s

murdare şi păgâne, curate şi adânci,

uitate-n Babilonul cu hohot luciferic,

amestecat cu uită, cu iartă şi cu plângi!

Poate îndrumă trupul spre altă-ntemeiere,

şi sufletul spre altă zidire de cristal,

poate aude Punctul şi-şi creşte raza-ncoace,

şi-ncolo, şi-nspre ruga poetului Halal!

Să împlinească timpul, să umple spaţiul, iarăşi,

cu Veşnicii în faşă, cu proaspete lucori,

cu primele cuvinte, cu stele trufandale,

cu vraja lui trăieşte amestecat cu mori!

 

Şi, tot aşa, cohorte de linişti să pogoare

şi să ajungă-n suflet şi-n trup, mereu întâi,

nimeni să nu-i mai strige lui Lalah că iubirea-i

ţinută şi strivită şi moartă sub călcâi!

 

Încet (prin volburare de smirnă) se înalţă

spre pietre mai altare, spre un pământ mai bun...

şi zice-n urmă pace, şi zice şi iubire...

toţi hohotesc şi urlă: Halal este nebun!

Citit 7301 ori Ultima modificare Joi, 01 August 2013 14:42

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.