Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"
Am să-ţi trimit un fluture la toamnă,/ verde, haihui, rămas aici, subţire,
uitat de timp, de vreme şi de moarte,/ înalt, frumos, deştept, aproape mire!
Am să-l trimit cu zborul cel din urmă,/ cu tot suavul prins în fluturare –
văzduhul tău, sufletul tău, livada/ s-or înflori-n secunda următoare!
Acuma-l scriu, şi-l corectez, şi-l laud,/ şi-l dăscălesc, şi-l rog să nu s-abată
din calea cea mai scurtă către toamnă,/ din drumul cel mai drept spre altădată!
E gata...îl citesc ultima oară/ – mă umple plânsu-n firea mea măruntă:
parcă-i o simplă teză la iubire,/ parcă-i lucrare de control la nuntă!
Nici o greşeală, punct cu punct, aievea:/ titlu, prefaţă...tot...fără erată!
Cest flutur laic seamănă cu mine:/ mire mereu pe pagina cealaltă!
S-apropie...s-apropie...s-aude.../ nu se mai vede nici o depărtare...!
Am să-ţi trimit un manuscris cu aripi!/ Ai grijă de secunda următoare!
