Ne/aşteptat... se-nclină, se-ndoaie şi se strâmbă
corect, pe ne/simţite şi până la oprire,
îşi pierde răsuflarea, se-ngroapă-n Sine, tandru,
anticipând Latenţa din care-o să-(şi) inspire
alt Început... şi altă (parcă aceeaşi) goană
spre-afară, unde-ntruna-ncolţeşte Ne/Sfârşitul
şi unde se frământă triumful Amăgirii...
sub Semnul unui Unu... (zis nenea Mucalitul!)
Ne/sinchisit... porneşte-(n) Ideea că (se) suie,
pogoară, stă, clamează, scrâşneşte, râde, plânge
pe umărul Minciunii, că se îndreaptă printre
ne/mărginiri de oase şi re/vărsări de sânge,
că-(şi) duce-nfumurarea spre-un Adevăr aiurea
şi iese din Strâmtoare taman când vrea să intre
unde-ncolţeşte-ntruna Ne/Totul, In/Finitul...
sub Semnul unui Unu... (zis nenea Mucalitul!)
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" JOC de UNU (despre Nenea Mucalitul) Scris de Ion Zimbru
Etichetat cu
Ion Zimbru
Articole recente - Ion Zimbru
Documentare...la ”Evaziunea Sentimentală” (III) Din colecţia „Cele mai clare poezii rămase tablou” PĂTRAT (despre impur şi complicat) Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” DIRECT (psalmul apropierii definitive) Documentare... la „Evaziunea Sentimentală” (II) Documentare...la ”Evaziunea Sentimentală” (I)
Mai multe din această categorie:
