Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Uitare... în Oglindă (dosarele Z)

Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Uită-te în oglindă

şi vezi ochii care te-au privit ultima dată:

nu-i aşa că sunt verzi şi amari ca pelinul pe care l-am cosit

când erai suferindă?

şi ţi-ai tămăduit rănile sufletului pedepsit să (nu) mai vadă

frumuseţea păcatului dintre minus/plus infinit

şi farmecul uitării când (nu) (se) mai poate

înflori salcâmul nostru osândit la o mulţime de singurătate?

Uită-te în oglindă

şi spune-mi dacă vezi ce verzi sunt lăcrămările ochilor mei

rămaşi la tine când te-au privit ultima oară,

sub salcâmul care nu ştie să mintă

nici când (nu) (se) mai înfloreşte cât ai număra până la trei,

adică până la sfânta treime/steauă perpendiculară

pe ascuţişul/pelinul vindecător,

şi tu n-ochii mei n-ai să mori, şi eu n-ochii tăi n-am să mor!

Citit 6526 ori Ultima modificare Miercuri, 24 Noiembrie 2021 23:37

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.