DOUĂ ARII (și două inimi alăturate)

DOUĂ ARII (și două inimi alăturate)
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Din colecția „Cele mai frumoase poezii rămase tablou”

Motto:

”se surpă dorul - marginile lumii (menghine reci) s-apropie de mine -

iar vine toamna, iarăși mor salcâmii, dar panta rhei tot panta rhei rămâne”

                                                                                      (Iolanda Cremene)

(!) simt inima morţii cum bate alături de inima mea,

şi-aud căprioara cum fuge spre moarte oricum, undeva (!)

(!) şi-un lup mai aud şi-i văd ochii prin bezn-alergând în zigzag -

ce fugă-i pe Aria Foamei... şi stau şi mă-ntreb ce să fac (?!)

(!) mă tem că pe Aria Foamei - zi, noapte, mereu, peste tot

doar moartea-i stăpână şi lege, şi n-are nici sud şi nici nord (!)

(!) mă tem că pe Aria Vieţii - sub semnul etern "panta rhei" -

rămâne doar inima morţii bătând până când... şi a ei (!)

NEC PLUS ULTRA, Colecție

Divina Tragedia, Colecție

Citit 5801 ori Ultima modificare Miercuri, 28 Iunie 2023 16:13

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.