(subtitlul se scrie mai târziu)Bătrâne prinţ, îmi vine să-ţi spun să stai o leacămai mult decât s-aude că va fi fost să stai;absenţa ta îmi face prezenţa mai săracăşi-mi zvârle nostalgie în păsări şi în cai!De-a lungul vieţii tale, printre secunde sfinte,ai pus în ochii lumii lumini din steaua mea;de-a lungul vieţii mele, am zis printre cuvinte:ce inimă, ce sânge albastru poţi avea!Bătrâne prinţ – îmi pare mai trist ca niciodatărecursul meu zadarnic la vreme ...

(invitaţie la citire)Am un zmeu deştept din fire,căutat odinioară;nişte proşti l-au dat afarădintr-o carte de citire.Stă pe dealuri şi lucrează – are farmec şi livadă – nimenea nu vrea să-l vadăcum zadarnic stă de pază.Nimenea nu vrea să vinăla furat de poame multesau să stea şi să-i ascultelungi poveşti despre lumină.Nici măcar frumosul care – blond viteaz odinioară – dis/trăgea zmeul pe sfoarăşi-i spunea cuvinte rare.Chiar Ileana cea nurliea uitat ce-nseamn� ...

(pâine şi mere)Hai să-ţi aduc pâine caldă,făcută de mama Rusanda;mănâncă, frumoaso, mănâncăşi taci de la una la alta!Taci şi ascultă-mă bine:vremea e foarte urâtă,stinge, te rog, lumânarea,că Doamna începe să râdă!Şi râde şi râde şi vineurâtă din punct de vedere, abia mai păşeşte de foame,hai să-i aduc nişte mere!Mănâncă şi tremură toată,ne lasă cu una, cu alta,sărută icoana şi pleacădeparte cu mama Rusanda. ...

(către prietenul Emil, zis iarba fiarelor)am găsit aseară cheia de la poarta principalăe întreagă e totală e uşor de folositfiecare şi-o doreşte pentru marea descuialăfără ea-n orice ogradă moare băţul de chibritse cunoaşte nu e fixă intră-n orişicare broascăcere doar puţină vlagă şi ureche la declico avem în buzunare e o cheie româneascăfără ea rămânem singuri zeii marelui nimicfu pierdută fu ascunsă fu suflată fu cutarefu de lemn fu de săracă fu de toate fu ...

(pastel de treflă)Maria mea frumoasă de spatie,cea mai nebună splendidă Marie,ai zis că vii la vară să-mi arăţicum stau alături două jumătăţi,cum să alunec mâna mea flămândăpe un picior de plai înalt şi sfântpân-la clipirea unde sunt la pândăochi mari şi rari, amari din când în când!Aşa sunt ochii tăi, frumoasa mea…la vară, dacă vii, îţi spun ceva,ceva ce n-are moarte niciodatăîn poezia ta şeherezadă,ceva ce n-a mai fost până acumşi nici de-acum încol ...

(pentru fiecare)Când a murit Maria, era luni – fugise de la casa cu nebuni – a stat aşa, lângă pârâu, departe,pe flori nemuritoare pân-la moarte.A stat o săptămână, până cândnişte creştini care furau pământau dat de ea şi au crezut că-i floareuitată-n viaţă pentru fiecare.Au plâns încet şi tainic şi frumos,şi-au aruncat uneltele pe jos,au dus-o toţi, au dus-o pân-acasă – acasa lor…Maria n-avea casă.O zi – la unul; altă zi – la altul – tristeţea nă ...

(evanghelios)Bătrâne, mâine soseşte vagabondul Villon,trebuie să-l aşteptăm, să fim toţila porţile cetăţii, să nu lipsească nici un poet,să lipsească numai cârciumarii idioţi!Eu – care am primit lumină prin lacrimă,prin lacrima christi, vreau să spun – voi fi acolo şi voi striga la cer o baladă:balada poetului scriind cu stânga sub alun.Tu – care ai adus curcubeul în spinare,până la fereastra fără geamuri l-ai adus – trebuie să fii acolo şi să-ţi aduci am ...

(concert fără sfârşit)De mii de ani, la monastirea Parma,Maria suflă celor care cântă,nu ia nimic pe slujba ei, dar credecă osteneşte într-o slujbă sfântă.Au fost concerte multe, doar concertede ajutor, de muzică divină,şi n-a lipsit Maria niciodată,doar spectatorii au uitat să vină.Din cuşca ei, Maria nici nu poatesă vadă că e nimenea în sală;suflă mereu, din ce în ce mai tare,mereu între ciocan şi nicovală.Tenorii zvârle ştima, pe sopranele-apucă dor de ducă � ...

(despre geamuri)Maria - rază perpendicularăpe diametrul sufletului meu - mi-a desenat pe geam lumină chioarăsă nu văd calea către Dumnezeu. Am vrut să-i dau puţină înclinarespre ochiul unui Sfinx neregulatîntr-un pustiu rotund, fără de carenici un poet nu poate fi curat.A plâns frumos, şi m-am oprit o leacă,încă o leacă, şi, apoi, de tot,pe simetria mea filosofagăşi inutilă între sud şi nord.Mă uit pe geam: din ce în ce mai chioarăpleacă lumina către Dumnezeu…… ...

(despre frumuseţe şi salam)la semnalul următor intră stradivarius pe scenăintră şi începe ce nimeni nu a înţelesdintr-o bucată de lemn în formă de femeietăiată corespunzător sunetului din semnalul următorla semnalul următor intră şi spectatorul în salăintră şi începe să urle la stradivariuscă el nu înţelege ce face ce este cum esteşi ce se spune despre această femeie de lemnşi ce frumos şade femeia pe umărul lutieruluişi ce coapse vibrează despre cântecul leb ...