„Pomenirea înaintaşilor - act de cultură a sufletului”

„Pomenirea înaintaşilor - act de cultură a sufletului”
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Prea Fericitul Părinte Daniel - Patriarhul BOR, a binecuvântat lucrările Sesiunii anuale a CRISC din cadrul Patriarhiei Române  * 

„Creştinismul românesc şi organizarea bisericească în secolele XIII-XIV. Ştiri şi interpretări noi!” a fost acţiunea care a venit în continuarea manifestărilor prilejuite de ridicarea în rang a Episcopiei Dunării de Jos la cel de Arhiepiscopie.

Desfăşurată între 28 şi 29 septembrie 2009 - în organizarea  Comisiei Române de Istorie şi Studiu al Creştinismului din cadrul Patriarhiei Române şi Arhiepiscopiei Dunării de Jos -  sesiunea a adunat la aceeaşi masă (la Lacu Sărat, judeţul Brăila)  preoţi şi istorici de la mai multe facultăţi din ţara noastră: din Bucureşti, Cluj, Sibiu, Galaţi, dar şi de la instituţii de peste Prut.

Istoria nu e întâmplătoare

Întâlnirea a fost onorată de prezenţa Prea Fericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, de Arhiepiscopul Dunării de Jos, Înalt Prea Sfinţitul Casian, de alţi ierarhi ai Bisericii noastre. Nu au lipsit de la deschiderea lucrărilor, primarii din Galaţi şi Brăila, municipii aparţinătoare Arhiepiscopiei Dunării de Jos. Dezbaterile au fost conduse de academicianul Emilian Popescu.

Deloc întâmplător, tema supusă atenţiei a fost legată de cercetarea creştinismului românesc din veacurile XIII-XIV, perioadă despre care,  până la canonizarea Sfântului Iachint de Vicina  informaţiile erau vagi şi confuze.

Faptul că pe 26 septembrie, Prea Fericitul Părinte Daniel a participat la Târgovişte, la proclamarea canonizării Sfântului Neagoe Basarab - Voievod al Ţării Româneşti, marcând astfel 650 de ani de la înfiinţarea Mitropoliei Ţării Româneşti, e o dovadă de continuitate a activităţii Sfântului Iachint de Vicina.

Pe 27 septembrie acelaşi dinamic Patriarh Daniel a slujit la Galaţi, iar în seara aceleiaşi zile s-a aflat la Tulcea, unde a avut loc proclamarea canonizării locale a Sfântului Iachint de Vicina.

Manifestările nu au fost  întâmplătoare şi  reflectă faptul că  toate aceste eparhii - ca parte a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei - revendică aceleaşi rădăcini creştine şi acelaşi trecut istoric şi toate cele trei eparhii - a Dunării de Jos, a Dobrogei şi a Munteniei, îl cinstesc drept înaintaş pe Sfântul Iachint de Vicina, ca ultimul ierarh al Vicinei şi primul Mitropolit al Ţării Româneşti, nu e deloc întâmplător.

Vicina nu e în Albania

Părintele profesor dr. Alexandru Moraru de la Facultatea din Cluj a clarificat,  unde era localizată controversata Vicina. Combătând pe unii istorici care situau Vicina în Albania, pe baza cercetărilor,  el a spus că  Vicina este fosta aşezare Isaccea din judeţul de peste Dunăre - Tulcea. 

Cât despre denumirea acestei mitropolii ea a variat: i s-a spus Mitropolia Ungrovlahiei, apoi a „Ţării Româneaşti”, s-a numit „”Hotarele”, iar astăzi are titulatura Mitropolia Munteniei şi Dobrogei.

Sfântul Iachint, revendicat de toţi românii

În cadrul dezbaterilor de la Lacu Sărat, cercetătorii au subliniat că Sfântul Iachint de Vicina este cunoscut drept ultimul ierarh al fostei Mitropolii de  Vicina - înaintaşa Mitropoliei „Proilaviei” (vine din greceşte şi înseamnă Brăila), a Arhiepiscopiei Dunării de Jos, dar şi a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei.

Profesorul Dan Ioan Mureşan a adunat din arhivele din afara ţării  noi lămuriri referitoare la existenţa Mitropoliei Ungrovlahiei şi la activitatea Sfântului Ianchit de Vicina în Ţara Românească la mijlocul celui de-al XIV-lea veac. Autorul a întărit ideea că Sfântul Iachint de Vicina a fost ultimul Mitropolit al Vicinei şi că, pe la anul 1350, această aşezare era sub dominaţie mongolă. Până atunci, „autoritatea spirituală a Mitropoliei de Vicina se exercita asupra populaţiei ortodoxe de origine greacă, turcă, română şi slavă”, neamuri care au convieţuit prin vremuri cu populaţia autohtonă din Dobrogea.

În acest context, Voievodul Ţării Româneşti l-a chemat pe Iachint la curtea sa, în  Ţara Româneacă, nu pentru a înfiinţa o nouă eparhie, cum s-a crezut până acum, ci pentru a „reorganiza” Mitropolia Ungrovlahiei, care stătea sub jurisdicţia Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol.

„Este sigur că la 1359, Mitropolitul Iachint de Vicina se afla în Ţara Românească şi că el este primul Mitropolit al Ţării Româneşti. Anul 1359 marchează ruptura oficială a Ţării Româneşti de Biserica din Târnovo, Bulgaria de astăzi, care exercitase la nordul Dunării o influenţă certă de la întemeierea Imperiului Asanizilor...”, a subliniat amintitul autor.

Unde sunt Moaştele Sfântului Iachint?...

Prea Fericitul Daniel a apreciat eforturile cercetătorilor şi a menţionat între altele că e posibil ca Moaştele Sfântului Iachint de Vicina să fie în Argeş, la temelia istoricei Biserici „Sfântul Nicolae”.

„Acest simpozion cinsteşte deopotrivă memoria Sfântului Iachint de Vicina, dar şi a celor care au continuat să întreţină viaţa spirituală şi românească, Sfântul Voievod Neagoe Basarab (1512-1521), recent canonizat, fiind cel mai grăitor exemplu de continuitate, a spus Prea Fericitul Daniel. Recunoştinţa faţă de înaintaşii noştri este o datorie morală, dar şi un act de cultură a sufletului, deoarece recunoştinţa faţă de înaintaşi întăreşte comuniunea dintre generaţii, inspiră noi creaţii şi noi valori...”.

Glăsuire prin cântare

Cu o temă interesantă şi inedită a venit doamna Maria Alexandru, fiica poetului creştin Ioan Alexandru, care a prezentat, a exemplificat prin cântare bisericească şi a ilustrat prin imagine cântarea bizantină în veacurile XIII şi XIV. Tema  „Calofonia, o filocalie muzicală”.

Academicianul Emilian Popescu a cercetat  „Configuraţia religioasă la Dunărea de Jos în ajunul şi după Cruciada a IV-a”, aspecte  asupra cărora vom reveni în cadrul unui interviu pe care l-am realizat cu distinsul bizantinolog.

Citit 718 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.