CRONICĂ DE CARTE | "Tecuciul literar-artistic". "Sunt convins că şi Cel de Sus vorbeşte cu sensuri… "

CRONICĂ DE CARTE | "Tecuciul literar-artistic". "Sunt convins că şi Cel de Sus vorbeşte cu sensuri… "
Evaluaţi acest articol
(5 voturi)

De câteva numere, "Tecuciul literar-artistic" apare în haine noi, în condiţii grafice deosebite. Din acest punct de vedere, meritul aparţine, desigur, şi sprijinului Consiliului Local Tecuci, prin Casa de Cultură Tecuci, dar şi vechii echipe manageriale, care, şi în condiţii mai grele, reuşea să editeze revista şi fără ajutorul oficialităţilor. Este vorba de directorul executiv, dr. Petru Blaj, poet şi teolog, şi redactorul şef, poeta şi profesoara Eleonora Stamate, la care se adaugă, recent sau mai puţin recent, poetul Dan Movileanu, ca redactor şef adjunct, şi poeta şi jurnalista Aida Zaharia… "Restul" echipei redacţionale, începând cu Colegiul Editorial, este mai mult decât onorabil şi aici nu vom face nicio comparaţie cu alte publicaţii gălăţene (sau chiar naţionale): acad. Mihai Cimpoi, acad. Nicolae Dabija, prof. dr. Theodor Codreanu, acad. Vasile Tărâţeanu, acad. Valeriu Matei, prof. dr. C.D. Zeletin, conf. univ. rr. Liuba Lavric-Botezatu, prof. dr. Lucia Olaru Nenati, prof. dr. Narcisa Florentina Boldeanu, prof. univ. Ştefan Munteanu, prof. dr. Nicolae Scurtu. "Membrii simpli" ai redacţiei sunt: Paul Blaj, Vasile Sevastre Ghican, Marin Mârza, Săndel Stamate, A.G.Secară, Mihail Pohrib, Valeriu Valegvi, Gabriel Gherbăluţă, Costică Oancă, Adrian Răcaru şi Nicolae Chiscop, secretar fiind Bogdan Artene, iar de partea grafică ocupându-se Carmen Huzum şi Mihai Cătrună, în timp ce fotografia de pe coperta I este semnată de Ştefan Andronache.

Cel mai nou număr, 47/decembrie, "inovează" şi prin… două editoriale, unul semnat de Dan Movileanu, o meditaţie înţelept-amară asupra sorţii scriitorului român din provincie (existând şi excepţii, măcar aparent, totuşi, "provincia prin neputinţă, indiferenţă sau chiar prin rea voinţă îşi ucide scriitorii" - cele scrise cu italice aparţin unui alt comentator, Dumitru Hurubă, într-un articol din revista "Conta", fiind citat de D. Movileanu), iar cel de-al doilea, "un alt fel de editorial", este al doamnei Eleonora Stamate şi se intitulează "11 ani de cultură, drum spre nemurire", cei 11 ani referindu-se la anii de când apare non-stop o revistă de cultură la Tecuci, trecându-se în… revistă şi antecedentele: "aproape 100 de ani de la firava revistă Freamătul" şi cele câteva numere din "Astra tecuceană" postrevoluţionară şi "Tecuciul cultural"…

Scrie, printre altele, redactorul şef: "Revista a intrat rapid în circuit, demonstrând că este o reuşită, pentru că la naştere a fost binecuvântată cu un colectiv de redacţie, la început omogen, iar norocul existenţei neîntrerupte se datorează domnului dr. Petru Blaj - directorul executiv, care, de o generozitate de invidiat, ne-a ajutat moral şi material, susţinându-ne.

Revista a manifestat şi va manifesta deschidere spre nou. (…) Într-o lume bulversată, în care tineretul este derutat, ducând lipsă de modele şi fiind sufocat de falşi idoli, revista aceasta, prin imortalizarea atâtor valori tecucene şi nu numai, vrea să redea demnitatea de a fi român.

Victimele închisorilor comuniste au avut şi vor avea un loc de cinste în revista noastră, de la scriitorul Vasile V. Popa, la poezia închisorilor de la Radu Gyr, Nichifor Crainic, Ilie Lăcătuşu, Valeriu Gafencu. (…) Brand al Tecuciului, revista a oglindit în paginile ei tot ce a dat mai frumos şi valoros Valea Bârladului tecucean: scriitori precum Costache Conachi, Calistrat Hogaş, Ştefan Petică, Hortensia Papadat-Bengescu, filosofi ca Ion Petrovici, Ştefan Zeletin, Mircea Vulcănescu, personalităţi precum Vasile Pârvan, Mihail Manoilescu, Constantin Narly, Pamfil Şeicaru. (…) Vrem să reactivăm valorile creative, condamnate la uitare, să resuscităm câmpul de exprimare în spaţiul cultural. Prin redescoperirea spiritualităţii şi redeschiderea lăzii de zestre a neamului prin promovarea tezaurului etnofolcloric autentic al zonei tecucene şi nu numai."

Aşadar, în sumar, pentru a se conforma manifestelor implicite sau explicite, avem două eseuri ale lui Adrian Dinu Rachieru ("Leonida Lari - un plâns de lumină; Mihai Cimpo(i)eticul şi cuprinderea vidului demiurgic"), Ana Dobre ("Primul Război Mondial - traversarea unui labirint"), Narcisa Florentina Boldeanu ("Grigore Vieru, simbol al unei zodii tragice"), Liuba Lavric-Botezatu ("Între tradiţie şi modernitate"); Angela Baciu scrie, intervievând sau nu, despre poete precum Nora Iuga sau Paulina Popa… La categoria "Poesis", poezie de George G. Asztalos, Mihaela Albu, Ruxandra Voica, Viorica Mornăilă, Carmen Secere, Geo Galetaru, Darius Lăzărescu, Valentina Becart Bişog, Gheorghe Şerban, Mariana Cornea, Vintilă Horia, Mihai Ştefaniu, Liuba Liubastra Botezatu, Ioan Găină, Eleonora Stamate, Mirela Ianuş Dinga (interesantă fiind rubrica, rareori întâlnită în alte părţi, de traduceri literare)… La proză întâlnim gălăţeni precum Ion Manea, Teodor Parapiru, dar şi Adrian Alui Gheorghe, Nicolae Mihai, Carmen Huzum, Sonia Kalman, Valeriu Valegvi…

La capitolul "Cronică literară", semnează A.G.Secară, Marc Sebastian, misteriosul Picrophonios, Mariana Constantin, P.P.Anghel, Vasile Sevastre Ghican, Valeriu Valegvi, Vasilian Doboş, Paul Gorban, la cărţi ale scriitorilor Eleonora Stamate, Valentin Talpalaru, Ionel Necula, Ghiţă Nazare, Ramona Băluţescu, Stan M. Andrei, Dan Vîţă…

Mai semnalez interviul cu maestrul Constantin Moscovici, realizat de Nuţa Istrate Gangan, dar şi "aşchiile de cer" ale maestrului Nicolae Dabija, din care citez: "Armenii au în calendarele lor 1 milion 200 de mii de sfinţi. Ei i-au sanctificat recent pe toţi armenii care au fost omorâţi în timpul genocidului din anul 1913. Armenia e o ţară de sfinţi. Populaţia ei e un pic mai mult de două milioane. Românii din Republica Moldova şi România numără împreună vreo 26 de milioane. Dar noi abia dacă avem 30 de sfinţi ai neamului nostru. (…) Dumnezeu vorbeşte toate limbile. Dar el le vorbeşte corect. Nu mi-L imaginez vorbind limba română stâlcit, ca să-l înţeleagă şi moldovenii. (…) Metafora e dincolo de cuvinte. Ea e sens. Sunt convins că şi Cel de Sus vorbeşte cu sensuri, nu cu cuvinte."

Bref, revista "Tecuciul literar-artistic", o revistă de sensuri, nu numai de cuvinte!

Citit 2215 ori Ultima modificare Miercuri, 31 Ianuarie 2018 12:47

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.