Cea de a 21-a carte a lui Corneliu Stoica din domeniul artelor vizuale, "Arta gălăţeană feminină" (Editura Centrului Cultural "Dunărea de Jos" Galaţi, 2018), este o lucrare dedicată femeilor creatoare de artă plastică născute în Galaţi şi în localităţi ale judeţului, adoptive sau care au activat o anumită perioadă de timp în oraşul de pe malul stâng al Dunării. Scopul urmărit de autor este firesc acela de a evidenţia contribuţia acestor artiste la dezvoltarea artei româneşti şi internaţionale şi, bineînţeles, de a le promova, de a le face cunoscute unui public cât mai larg. Sunt plasticiene care au trăit sau trăiesc în Galaţi, în alte centre culturale din ţară, dar şi peste graniţe, în Anglia, Belgia, Canada, Coreea de Sud, Elveţia, Franţa, Germania, SUA, Australia.
Cartea cuprinde articole pentru 100 de artiste născute între 1893 (Dorothea-Lola Schmierer-Roth) şi 1994 (Andreea Remenyi Susanu). Este scrisă sub forma unui dicţionar, dar parcurgând volumul de informaţii şi comentariile făcute pe marginea creaţiei fiecăreia, constatăm că este mai mult decât un astfel de gen de lucrare. Întâlnim nume devenite notorii pentru arta românească şi nu numai, dar şi căteva mai puţin cunoscute, trecute în împărăţia umbrelor veşnice (Georgeta Arămescu-Anderson, Jeanne Coppel, Silvia Cambir, Clara Cantemir, Lucia Cosmescu-Vasiliu, Emilia Dumitrescu, Elena Hanagic, Rodica Margareta Hanagic, Florica Hotnog-Tătulescu, Emilia Iacob, Elena Haschke-Marinescu, Carmen Răchiţeanu, Ileana Rădulescu, Paraschiva Smirnov, Teodora Spătaru-Ianculescu, Doina Ştefănescu, Margareta Ştefănescu-Ciurdăreanu, Mala Zamfirescu-Bedivan), alături de unele aflate în plină glorie a carierei sau la maturitatea creaţiei (Eugenia-Gina Hagiu-Popa, Veronica Costea-Cordali, Aurelia Călinescu, Jana Andreescu, Mariana Gavrilă-Vesa, Gabriela Georgescu, Liliana Jorică Negoescu, Maria Manea-Câmpeanu, Carmen Poenaru, Ecaterina-Tina Popa, Anca Tofan, Angela Tomaselli, Aurelia Tudorache, Elena Vlad-Lot) sau aflate în plin proces de afirmare (Adriana Chebac, Roxana Ciucalău, Ioana David, Elena Fabiana Dima, Rodica Gherghinoiu, Ioana Hârjoghe-Ciubucciu, Cristina Hârţescu, Elena Ilaş, Crenguţa Macarie, Xenia Pamfil, Simona Pascale, Simona Soare, Monica Turcu, Adina Moldova Ţitrea etc.). Artistele trăitoare în alte ţări, care au emigrat şi care îşi aduc contribuţia la dezvoltarea artei dincolo de graniţele României sunt şi ele în număr mare: Diana Nour, Mihaela Lefterache, Irina Panţiru (Anglia), Ecaterina Elian (Franţa), Dorina Alexandrescu, Adina Drinceanu (Italia), Rodica Costianu (Elveţia), Oana Coşug (Belgia), Alexandra Drăguţescu (Canada), Diana Schor, Maria Dumbravă (SUA), Simona Soare (Coreea de Sud) etc.
Munca lui Corneliu Stoica pentru elaborarea acestei cărţi a fost imensă, bazată pe o documentaţie riguroasă în arhive şi biblioteci, parcurgerea literaturii de specialitate şi a unor reviste literare cu rubrici dedicate artelor vizuale, consultarea site-urilor personale ale artistelor aflate în viaţă, întreţinerea unei corespondenţe bogate cu cele mai multe dintre acestea. De aici informaţiile biografice atât de consistente, care, în afara datelor de identitate şi a studiilor, cuprind referiri la expoziţiile personale şi colective locale, naţionale sau internaţionale, paricipări la simpozioane şi tabere de creaţie din ţară şi din străinătate, lucrări de artă monumentală, publicaţii, distincţii, colecţii private şi de stat în care se găsesc lucrări ale lor. Un rol important în carul articolului fiecărei artiste îl are comentariul pe margine creaţiei. El este făcut cu obiectivitate, din perspectiva criticului avizat, care caută să reliefeze trăsăturile esenţiale al operei respectivei artiste, temele şi motivele predominante, stilul, tehnicile de transpunere plastică. Propriile consideraţii şi aprecieri critice autorul le întăreşte uneori cu citate din prestigioşi critici de artă (Petru Comarnescu, Ionel Jianu, Maria Magdalena Crişan, Adrian Silvan Ionescu, Mariana Vida, Luiza Barcan, Victoria Anghelescu, Valentin Ciucă, Pavel Şuşară) sau extrase din corespondenţele electronice primite. Articolele sunt însoţite de fotografii-portret ale protagonistelor cărţii, iar la sfârşitul fiecăruia se indică şi bibliografia parcursă. Cartea este ilustrată cu aproape 200 de reproduceri color, distribuite pe 80 de pagini, tipărite pe hârtie cretată, ceea ce ne face să subliniem că ne aflăm în faţa unui adevărat album de artă.
Scrisă cu acribie şi responsabilitate pentru cuvântul încredinţat tiparului, noua carte a poetului, criticului şi istoricului de artă Corneliu Stoica se impune prin ineditul abordării unei teme de maximă importanţă şi valoarea pe care o are pentru istoria artei româneşti în general şi a celei gălăţene în special. Felicitări Centrului Cultural "Dunărea de Jos" Galaţi (manager, poeta Florina Zaharia), instituţie care a îmbrăţişat proiectul autorului şi s-a străduit ca din fondurile proprii să editeze acest volum, instrument "important şi util atât cititorilor iubitori de artă, cât şi specialiştilor din domeniu".
