Iubitorii de teatru sunt aşteptaţi, în acest sfârşit de săptămână, la "Fani Tardini", cu două spectacole: "Trei graţii", o comedie romantică rusească, în care râsul sănătos se amestecă cu lacrima stingheră din colţul ochilor, şi "Uluitoarele numere de singurătate ale lui Edward Gant" - un spectacol complex, în care publicul are parte de un regal actoricesc.
Sâmbătă, 8 septembrie, de la ora 19,00, se joacă "Trei graţii", comedie rusească în două acte, de Valentin Krasnogorov, în regia lui Eugen Făt. Rolurile au fost încredinţate unor actori de seamă ai teatrului: Liliana Lupan, Svetlana Friptu, Carmen Albu, Dan Căpăţână. Povestea celor trei graţii este una dulce-amăruie: trei prietene de-o viaţă sunt acum la vârsta amintirilor, la fel de răscolitoare cum, de fapt, a fost toată viaţa lor. E un spectacol care ne va pune pe gânduri şi ne va purta pe fiecare pe tărâmuri cunoscute, trăite şi uneori refuzate. Valentin Krasnogorov, născut în 1934, la Leningrad, este un autor deja canonic al dramaturgiei ruseşti contemporane. A scris peste 30 de texte de dramaturgie, romane, nuvele, dar şi lucrări de chimie, în calitate de doctor în ştiinţe, formaţia sa fiind de inginer chimist. Între 1991 şi 2006, a locuit în Israel şi a fost ales viceprimar al oraşului Haifa.
Duminică, 9 septembrie, de la ora 19,00, sunteţi aşteptaţi la "Uluitoarele numere de singurătate ale lui Edward Gant", povestea unui impresar de teatru din epoca victoriană, care făcea furori cu reprezentaţiile sale, în care misterul era exacerbat până la ezoterism. Patru dintre cei mai buni actori ai teatrului duc greul acestui spectacol complex, jucând fiecare mai multe roluri, într-o atmosferă de circ învechit: Cristian Gheorghe, Oana Mogoș, Ionuţ Moldoveanu, Vlad Volf. O regie coerentă, semnată de Dragoş Alexandru Muşoiu, deja un nume, şi o scenografie spectaculoasă a Andreei Simona Negrilă, completată de muzică originală şi inspirată marca Dan Eugen Dărgoi fac din spectacol una dintre cele mai bune montări din ultima vreme de la Dramatic.
În 1881, un renumit şi enigmatic impresar al vremii, Edward Gant, a prezentat pentru ultima oară show-ul său. Managerul de actori, dependent de opiacee, şi-a prezentat trupa, creând un spectacol grotesc, un soi de comedie neagră, mister şi realism magic. Un secol mai târziu, dramaturgul Anthony Nielsen a reconstruit acest eveniment istoric fascinant şi fantastic, într-o piesă de teatru care combină melodrama şi extravaganţa cu singurătatea dureroasă care a caracterizat acel ciudat spectacol victorian. Spectacolul a fost montat în premieră pe ţară la Galaţi, traducerea textului aparţinându-i regizorului Dragoş Alexandru Muşoiu.
