* “Orice dependenţă în afară de Dumnezeu este idolatrie”, spune patrologul grec Stelianos Papadopoulos *
Săptămâna trecută, marele patrolog în viaţă Stelianos Papadopoulos, de la Facultatea de Teologie din Atena - Grecia, s-a aflat la Galaţi, unde le-a prezentat creştinilor interesaţi viaţa şi marea Teologie a Sfântului Vasile cel Mare (330-379).
Distinsul patrolog a prezentat auditoriului - seminarişti, preoţi, profesori sau simpli creştini - aspecte ale scrierilor Marelui Vasile. Una din teme a fost cea privitoare la preocuparea Marelui Capadocian de a explica crearea lumii şi de a da răspunsuri la fenomenele care au stat la baza facerii lumii de către Dumnezeu Creatorul.
Stelianos Papadopoulos a explicat că în vremea Marelui Vasile erau multe confuzii, ca şi astăzi, de altfel. “Creştinii îşi puneau întrebări legate de cum să se raporteze la lumea înconjurătoare? Ce este cerul, ce este pământul şi Cine le-a creat?, a subliniat patrologul elen.
Până atunci, modul de a gândi al oamenilor era păgânesc şi creştinii îşi puneau întrebarea cum să trăiască într-o lume împregnată de păgânism, fără să se contamineze de învăţăturile greşite, de ideile denaturate despre lume, despre Dumnezeu.
“Sfântul Vasile a avut o misiune mult mai dificilă şi lupta sa a fost mai întâi cu ereticii acelui veac, arienii, eunomienii, a spus patrologul elen. Marele Vasile a arătat pentru întâia dată cum putem folosi limba literară, structurile, formele şi ideile ei fără să ne împregnăm de bolile, de ereziile timpului în care trăim”.
“El ne-a învăţat că putem folosi limba cu toate capacităţile ei, dar să nu împrumutăm şi ideile păgânilor, să nu le propovăduim, ci să ne raportăm cunoaşterea şi conştiinţa noastră la sursa surselor care este Scriptura; să trăim întreaga noastră viaţă după modelul Care este Hristos. Orice altă dependenţă în afară de Dumnezeu este idolatrie”.
Potrivit învăţăturii Bisericii noastre, cerul şi pământul au fost create, la început, de Dumnezeu Creatorul din nimic, pe când “Duhul lui Dumnezeu Se purta peste ape”.
“În comentariile sale la Facere, Sfântul Vasile deşi foloseşte cunoştinţe din mai toate ştiinţele timpului - medicină, astronomie, geografie, filozofie şi altele - nu s-a impregnat de ideile, de ideologiile păgâne ale vremii, observa Stelianos Papadopoulos.
În acest context, ca nimeni altul, Marele Capadocian a aratat lumii de ieri şi de astăzi cum trebuie să se poarte creştinul într-o lume păgână; creştinul poate folosi unele cunoştinţe din ştiinţele lumii, dar trebuie să le raporteze permanent la Scriptură, la Dumnezeu - “Făcătorul Cerului şi al Pământului”, scopul fiind unul singur - folosul duhovnicesc”.
În contextul temei, patrologul elen a subliniat faptul că Dumnezeu este Cel care a creat lumea pentru noi, din nimic. Din marea-i dragoste pentru creaţia Sa, “la plinirea vremii”, Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Său în lume, ca să se Întrupeze, să propovăduiască cuvântul lui Dumnezeu, să Se jertfească pe cruce, Să învieze, să Se înalţe la Cer şi să ne trimită Duhul Mângâietor, ca să ne îndumnezeiască.
“În general, filozofii, cărturarii, ereticii vremii de ieri, dar şi cei de astăzi au tendinţa de a da la o parte ceva esenţial, a continuat Stelianos Papadopoulos. Duhul lui Dumnezeu, despre care ereticii spuneau că nu ar fi deofiinţă cu Fiul şi cu Tatăl Creatorul. Ei negau faptul că Duhul Sfânt are fire dumnezeiască”.
“Sfântul Vasile cel Mare, asemeni Sfântului Atanasie cel Mare la Sinodul I Ecumenic din 325, susţine că Duhul lui Dumnezeu, - «Cel Care la început Se purta peste ape» - este de-o fiinţă cu Tatăl şi cu Fiul. Duhul Sfânt este Cel care prin taina Sfântului Botez, dar şi cea a Mirungerii îl îndumnezeieşte pe om, îl face fiu după har... ”
Ieri, ca şi astăzi, ca şi mâine, noi, creştinii, împărtăşindu-ne din firea lui Hristos, nu numai că credem în El, ci Îl şi mărturisim. Prin veacuri, această mărturisire de credinţă înnoieşte şi dă tărie creştinului şi Bisericii lui Hristos de a trece peste obstacole, peste neînţelegerile acestei lumi...
Omiliile la Facere - interpretare literară
Marele Vasile a scris “Omilii la Xexaemeron” făcând trimitere la ştiinţele vremii şi la ce se scrisese până atunci, inclusiv la Psalmii lui David (1, 7, 14, 28, 29, 32, 33, 44, 45, 48, 59,61, 114). Facerea lumii este interpretată din punct de vedere literar. Sfântul Vasile a explicat doar primele cinci zile ale facerii lumii.
Trecând la Domnul (în 379), ziua a şasea - cea în care Dumnezeu a creat omul, pe care l-a pus stăpân peste creaţia Sa - a fost explicată de Sfântul Grigorie de Nyssa (335-394/5), fratele Marelui Vasile. În Biserica din Apus, comentariile la Facere au fost imitate de Sfântul Ambrozie (339-397).
