Miercuri, sub preşedinţia Prea Fericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, sinodalii au readus în memoria noastră vremurile de prigoană care au urmat după promulgarea Decretului 410 din 1959.
Prea Fericitul Patriarh Daniel a subliniat rolul şi inspirata lucrarea a Vrednicului de pomenire Patriarh Justinian Marina, Întâistătătorul care s-a aflat la cârma BOR în acea vreme cumplită. Ales în scaunul de Patriarh al BOR în 24 mai 1948, Patriarhul Justinian i-a urmat înaintaşului său Patriarhul Nicodim.
Au fost închişi atunci în toată ţara câteva mii de clerici; comuniştii semănau confuzia că mănăstirile erau „periculoase sălaşe politice de rezistenţă anticomunistă”, pentru a avea motive să condamne şi să persecute cât mai mulţi preoţi şi călugări.
În realitate, eforturile Patriarhului Justinian de a salva Biserica din ghearele puterii ateiste sunt cunoscute şi necunoscute, rostite şi nerostite. Ieri, Prea Fericitul Părinte Daniel a subliniat:
„Trebuie remarcat faptul că, într-un mod deosebit de ispirat şi cu mult curaj, Patriarhul de vrednică pomenire Justinian a apărat monahii şi monahiile din mănăstiri, dând o interpretare foarte înţeleaptă şi apologetică Decretului 410”.
„Pe lângă Institutul Teologic Universitar a inclus în categoria şcolilor teologice şi şcolile monahale care se organizau pe lângă mănăstirile noastre...”.
Un alt aspect subliniat a fost cel legat de preocuparea Patriarhului Justinian pentru sănătatea şi siguranţa vieţii monahilor, în cumplitele vremuri când simpla prezenţă a unui cleric, într-un spaţiu public, atrăgea insultele nemeritate ale ateilor.
„Factorul social uman, îngrijirea bolnavilor de pe lângă aşezămintele monahale care au mai rămas, chiar îngrijirea monahilor bolnavi de către cei mai tineri, a fost una dintre preocupările constante ale Patriarhului Justian, sublinia actualul Întâistătător al BOR”.
„S-a îngrijit de păstrarea caselor monahilor şi monahiilor pentru a li se permite rămânerea în mănăstiri. Vedem cum un om înţelept, care a iubit Biserica, a încercat să găsească modalităţi de interpretare a Decretului 410, în favoarea bisericilor şi monahilor, cu atât mai mult cu cât el însuşi nu a fost monah”.
Vrednicul de pomenire Patriarh Justinian a trecut la cele veşnice la 26 martie 1977, după cutremurul (din 4 martie) care a afectat întreaga ţară. Ieşit din spital, înainte de a pleca la Domnul a întrebat: „Ce s-o fi întâmplat cu bisericile mele?”...
