De ce sărbătorim Paștele la date diferite

De ce sărbătorim Paștele la date diferite

Evaluaţi acest articol
(7 voturi)
1 comentariu

Serbarea la date diferite a Paștelui de către diferitele feluri de creștini este cauzată de calendarele diferite după care se calculează această dată importantă. În timp ce creștinii de rit bizantin folosesc, pentru a stabili data Paștelui, calendarul iulian, celelalte culte folosesc calendarul gregorian.

Cea mai veche variantă a calendarului pe care îl folosim datează din anul 46 î. Ch. Este vorba de o variantă care a fost stabilită de către conducătorul roman Iulius Caesar. Calendarul iulian are 365 de zile, iar o dată la patru ani apare anul bisect, de 366 de zile. Însă anul astronomic este mai lung cu 11 minute decât anul calendaristic. Acest lucru a produs apariția unui decalaj de câte o zi la fiecare 128 de ani.

Din acest motiv, în Evul Mediu, Papa Grigore al XIII-lea a propus un nou calendar. Acesta a intrat în vigoare în 4 octombrie 1528, dată în care calendarul a fost decalat cu 10 zile. Noul calendar a fost adoptat, mai întâi, de țările catolice, apoi de cele protestante. Ţările ortodoxe au făcut acest lucru mult mai târziu.

În România, ca urmare a Unirii Transilvaniei cu România, de la 1 Decembrie 1918, noul calendar a fost adoptat în anul 1919. În Transilvania, Crișana, Banat, Maramureș și Bucovina, adică în teritoriile care fuseseră parte a Imperiului Austro-Ungar, noul calendar fusese introdus de secole. Astfel, din 1919, toți creștinii au serbat Paștele și Crăciunul în același timp.

Însă această stare de fapt nu a durat decât până în anul 1924. Și asta pentru că o serie de biserici ortodoxe, precum cele din Rusia, Serbia, Ierusalim și Grecia au refuzat introducerea noului calendar. O serie de biserici ortodoxe, precum cele din România şi Bulgaria ori Patriarhia Ecumenică a Constantinopolelui folosesc calendarul gregorian revizuit și serbează Crăciunul o dată cu romano-catolicii și protestanții, dar Paștele o dată cu bisericile ortodoxe care au rămas la calendarul iulian.

Sursa: rfi.ro

Citit 1334 ori Ultima modificare Miercuri, 05 Iunie 2019 19:01

1 comentariu

  • postat de gheorghe Marți, 30 Aprilie 2019 07:42 172.103.233.*** Link la comentariu
    0
    0

    Pentru ca "latinii" (papistasii)... catolicii au renuntat la calendarul bun, iulian si au adoptat propunerea astrologilor - Papa Grigorie al Xiii-lea, la 1532 "... şi-a motivat reforma nelegiuită punând pe seama unor erezii astrologice precum precesia echinocţială şi proemptoza lunară, inexistente în realitate dar crezute ca fenomene, întârzierea cu 2-4 zile a lunii pline pascale faţă de luna plină astronomică, prevăzută cu bună ştiinţă de către Sfinţii Părinţi în Crugul Lunii din calendarul iulian pentru a evita orice posibilitate de sărbătorire a Sfintelor Paşti înainte de Paştele evreiesc sau în acelaşi timp cu acesta.
    Deşi cerul văzut de papă era identic cu cerul văzut de Sfinţii Părinţi pascaliografi, papa a mistificat explicarea întârzierii intenţionate făcute de către ei în şirul datelor lunii pline pascale faţă de luna plină astronomică din calendarul iulian, interpretând-o ca pe o întârziere de facto a lunii pline astronomice pe cer în acest calendar."
    Romania a "cazut" si BOR a adoptat aceeasi erezie cu schimbarea datei Craciunului (despartire de Adevar) dar cu pastrarea calculelor iuliene pentru Paste.
    ------
    Nu se poate conveni celebrare comuna; cei "plecati" trebuie sa se corecteze deoarece au ajuns sa tina sarbatoarea inaintea celei evreiesti.
    "Paştile Legii sărbătorite de poporul evreu de la Moise până la Domnul erau binecuvântate de către Însuşi Domnul Dumnezeu, Paştele evreiesc de astăzi reprezintă cel mai mare sacrilegiu posibil deoarece îl neagă pe Domnul nostru Iisus Hristos, Acelaşi Domn Dumnezeu.
    Sfintele Paşti şi Paştele evreiesc de astăzi sunt două evenimente care se neagă din punct de vedere teologico-dogmatic. A sărbători Sfintele Paşti înseamnă a nega valabilitatea Paştelui evreiesc, iar a sărbători astăzi Paştele evreiesc însemnă a nega valabilitatea Sfintelor Paşti.
    Din acest motiv, şi ordinea în care au loc cele două prăznuiri în decursul anului, prăznuirea binecuvântată de Dumnezeu şi cea blestemată de Dumnezeu, capătă o mare importanţă teologico-dogmatică.
    Atunci când un eveniment îl neagă pe altul, ordinea în care au loc aceste evenimente are o mare încărcătură teologico-simbolică. Noi, în calitate de creştini ortodocşi, nu le putem împiedica evreilor libertatea de a-şi sărbători Paştele lor devenit astăzi satanic, nici Dumnezeu nu le răpeşte această libertate de a-L nega, în schimb, prin sărbătorirea Sfintelor Paşti numai după acel praznic al lui Satan, putem stabili o ordine corectă a celui care are ultimul cuvânt.
    Creştinii care prăznuiesc Sfintele Paşti înainte de Paştele evreiesc lasă ultimul cuvânt lui Satan, lăsându-l să se bucure de negarea de către evrei a Sărbătorii creştine. În schimb creştinii care sărbătoresc Sfintele Paşti după Paştele evreiesc lasă ultimul cuvânt Domnului nostru Iisus Hristos, Cel Care după ce S-a lăsat ucis de Satan prin poporul evreu, a înviat şi l-a ucis El Însuşi pe Satan prin zădărnicirea lucrării acestuia, desfiinţare a morţii şi nimicirea iadului.
    Chiar în timpul istoric, Domnul a înviat şi a învins moartea, iadul şi pe Satan după Paştile Legii."

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.