„Ţara Vrancei” (Soveja, 1938) publica un interviu pe care Simion Ghinea, reporter al acestei publicaţii, i-l luase lui Simion Mehedinţi, „marele geograf, întemeietorul geografiei moderne, când nici în Occident nu se putea vorbi despre aşa ceva; titularul primei catedre de geografie din România”.
La una dintre întrebări, privitoare, explicit, la Eminescu („Dacă s-ar fi bucurat de longevitatea de care se bucură mulţi dintre semenii noştri, Eminescu şi-ar fi putut vedea visul cu ochii.
România Mare – de la Nistru la Tisa, de la Ceremuş la Marea cea Mare, ar fi avut doar 70 de ani. Mă gândesc care i-ar fi fost opţiunile politice”), Simion Mehedinţi îi pune „pe tavă” un răspuns din care prima frază răzbate peste timp:
„Putem fi siguri că n-ar fi fost de partea profesorului Paul Bujor de la Iaşi care declara în Senatul României că Lumina vine de la Răsărit”.
Câteva cuvinte despre legătura cu nord-estul judeţului Galaţi a ieşeanului „executat” de Simion Mehedinţi în „Ţara Vrancei”: omul de ştiinţă Paul Bujor, scriitor de orientare socialistă totodată (este autorul nuvelei „Mi-a cântat cucu-n faţă”), s-a născut la Bereşti, în 1862.
Şi-a mai pus semnătura, după cum precizează G. Călinescu în „Istoria…” sa, pe scrieri literare cu caracter antimilitarist. Decan al Facultăţii de Ştiinţe din Iaşi. Prieten cu Coşbuc, Gherea, Caragiale, Delavrancea.
În 1952, când închide ochii, se afla la masa de lucru, în incinta Muzeului de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, din Bucureşti.
Era, de patru ani, membru onorific al Academiei R.P.R. La Bereşti, pe str. Trandafirilor nr. 187, o placă memorială aminteşte trecătorului care o observă că acolo s-a născut cel al cărui nume este purtat astăzi de Grupul Şcolar din localitate – Paul Bujor.
