* Surâsul de nuntă *
deasupra miresei explodează garoafe
şi rochia lungă se umple de sânge
se miră viori spânzurate-n eşarfe
se miră cămaşa de mire şi plânge
un sol glacial de trompetă uzată
îndoaie inelul logodnei de-atunci
pe haina închisă se face zăpadă
ca ultimul ave în cuib fără cuci
şi cornul s-aude chemând fără milă
tot ce a mai fost după ce n-a mai fost
începe o filă doamne ce filă
cel mai frumos şi deschis adăpost
târziu se răsfrânge surâsul de nuntă
zigzag adunat pe vectori fără sens
deasupra miresei un vis mai ascultă
garoafe întoarse în alt univer