Mirela Gheorghe pare a fi hotărâtă să scrie un roman intitulat ALIENare, respectând canoanele clasice ale genului, dar și înfruntându-le cu discreție și sfială, mai ales, în zona tematicului și imaginarului. Printr-un limbaj bogat și adecvat, prin cursivitate și forță epică, precum și prin alternanța inteligentă a colajelor scenice și plasarea, cu insistență, a unor detalii inedite, autoarea a ținut aproape de text auditorii care au apreciat fragmentul ca bine realizat și captivant.
”Cred că avem de-a face cu un prozator de care vom mai auzi. Interesant – personajul principal care pare a trece printr-o angoasă existențială.” (Ioan Gh. Tofan)
”Are o cadență susținută; are trăire psihologică reală; imaginile sunt fascinante prin filmic; dozează bine epicul; un realism magic în cușca propriilor experiențe. M-a prins. Scrie, aproape, ca în perioada clasică; nu sacrifică nimic de dragul spectacolului.” (Victor Cilincă)
”Am sesizat o anumită încărcătură a textului, în sensul că se face abuz, pe alocuri, de adjective și atribute; nu toate detaliile sunt relevante. Să-și epureze textul! M-a atras conflictul dintre două realități: realitatea mai tare – care se produce prin/ din starea de criză și realitatea diurnă/ obișnuită, aceasta părând a fi și tematica romanului care poate fi unul psihologic cu tentă psihoanalitică.” (Iulian Grigoriu)
”M-a atras personajul care pare inedit și conferă oportunitate imaginației; multitudinea de detalii pare necesară; ritmul este ușor alertat, în crescendo.” (Ioana Morcov)
”Duce cu gândul și la Cezar Petrescu – Întunecare; îi lipsește un stil; se cunoaște că este la început; pare a se înclina către proza polițistă; are un curaj și o onestitate non-artistică, precum și un delir în exprimare.” (A.G. Secară)
”Totul se întâmplă în jurul personajului principal – remarcabil prin zbaterile sale. Vocea autoarei o dă de gol ca filolog. Prea multe puncte de suspensie. În ciuda unei abundențe de epitete și în ciuda unor repetiții, textul se citește ușor. Ideile sunt și ele clar exprimate, ceea ce îl poate face pe cititor să întoarcă pagină după pagină.” (Iulian Mardar)
”Am revenit la cenaclu după șapte ani de dor și de drag, aș putea spune! Mi-a plăcut.” (Tatiana Nona Ciofu)
Astăzi, la Café Paris, la ora 18,30, va citi Gabriel Gherbăluță.
