Artele și... altele, în Capitala Luminii (6). „Războiul” artistic sovieto-fascist de la Expoziția Universală - Paris 1937

Artele și... altele, în Capitala Luminii (6). „Războiul” artistic sovieto-fascist de la Expoziția Universală - Paris 1937
Imaginea, concludentă, a Expoziției din 1937
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Expoziția Universală (1-5)

(6)

Catalogul-album al expoziției artiștilor plastici români selecționați să participe la Expoziția Universală din 1925, de la Paris, prima din istorie cu adevărat internațională și punct de cotitură pentru arte, ar trebui să constituie un obiect prețios de studiu pentru istoricii noștri de artă. Spre mândria noastră, și gălățeanul Camil Ressu, împreună cu tecuceanul Gheorghe Petrașcu au fost, cum spuneam, printre artiștii români aleși atunci!

Am scris în episodul trecut despre războiul necruțător al creatorilor de modă din anul Expoziției, iar acum vom extinde ”războiul”. Dacă la Expoziția Universală de la Paris din 1900 ”poarta”, ca un arc de triumf simbolizând noua epocă tehnologică, fusese Turnul Eiffel, recent terminat, în 1925 expoziția s-a extins, pentru ca în 1937, în tensiunea viitorului război, Turnul să fie străjuit, în ”avantscenă”, de două monumente...  ideologice – ale fascismului și comunismului. Turnul, care trebuia demolat, după planul inițial, peste 20 de ani, stârnise inițial chiar dezaprobarea francezilor, oameni simpli sau artiști – cam la fel ca în cazul Marii Piramide de sticlă de la Luvru, în vremea noastră. Eiffel, constructor și al scheletului de fier îmbrăcat apoi în cupru a giganticei Statui a Libertății, de 220 de tone, inginer de geniu, a fost și inventatorul... port-jartierului, pentru bucuria soției sale și a milioane de femei din întreaga lume.

Sovieticii, mângâiați pe creștetul... artistic

În 1925, Pavilionul sovietic, construit din lemn și sticlă, a fost salutat de presa franceză drept una dintre cele mai inovatoare lucrări arhitecturale ale secolului XX, punctează Enciplopedia Britannica. Curentul german Bauhaus a inițiat acele block-hauses Art Deco, blocurile etajate fiind adoptate apoi extensiv de sovietici. Ca toate stilurile mari europene, în România și stilul Art Deco a pătruns cu oarece întârziere, după satisfacerea pieței externe. Le Corbusier construise în ´29 casa modernă, Vila Savoye, funcțională, cu grădina... pe acoperișul plat. Prima construcție stil Art Deco din Galați, vila înstăritului medic Grigore Bâzgan, de pe Domnească nr. 107,  a fost începută în 1933, scrie cercetătorul Valentin Bodea.

Prima sculptură sudată din lume, de 70 t, cu seceră și ciocan

Pe măsură ce umbra războiului se tot apropria, propagandele își arătau colții. Astfel, la Expoziția Universală din 1937 de la Paris (”Exposition Internationales des Arts et Tecniques dans la Vie Moderne”), pavilioanele țărilor nu au fost gata în ziua deschiderii oficiale, excepție făcând URSS și Germania nazistă, cu pavilioanele cele mai pompoase, așezate de organizatori chiar în deschiderea campusului Expoziției, chiar față în față, încadrând Turnul Eiffel, ajuns... mai în spate! Clădirea URSS era vizibilă încă de departe, deasupra pavilionului fiind plasată  statuia, în stil Art Deco sovietic, înaltă de  24,5 m., din 75 de tone oțel inoxidabil, prima sculptură sudată din lume! Imagine simbolică a Industriei și Agriculturii, muncitorul și colhoznica purând secera și ciocanul impuse steagurilor comuniste, înclusiv în Republica Populară Română, statuie pe care o vedeați și pe genericul filmelor Mosfilm.  Autoare – o femeie: sculptor și pictor Vera Mukhina, supranumită  ”regina sculpturii sovietice”.  Picasso exclama: ”Cât de frumos se ridică giganții sovietici pe cerul liliachiu parizian!” După închiderea expoziției universale, statuia gigantică, numită de presa pariziană ”cea mai mare operă de sculptură a secolului XX”,  a fost mutată în centrul Moscovei. Ea a fost restaurată în 2003.

Hitler, uimit că propaganda nazistă primea... Grand Prix

Hitler nu a vrut ca artiștii germani să participe la acea Expoziție, însă arhitectul preferat al ”furher”-ului, Albert Speer, autor al unor proiecte de-a dreptul megalitice, avansat în ´43 chiar ministru al Armamentului și Producției de Război, posesor al Insignei de aur a Partidului Nazist (culmea, a decedat netulburat, la 81 de ani, în... Londra), informat de agenții secreți despre ambițiile propagandei sovietice, l-a convins pe dictator să îl lase să îl lase ca să proiecteze un uriaș dom, cu vulturul nazist și zvastica pe platforma superioară. Sculptorul austriac Josef  Thorak a realizat iluminatul, sever și trufaș, al fațadei. Era cel care ridicase și statuia unui cal uriaș în fața Cancelariei Reichului din Berlin, construită tot de ambițiosul arhitect Speer.

Proiectul faraonic al arhitectului Speer pentru viitorul Berlin, cu un arc de triumf ca la Paris, însă nazist:

Pavilionul sovietic a fost premiat, pentru arhitectură, cu Medalia de Aur. Spre surpriza lui Hitler, Sperr primea din partea juriului Grand Prix, pentru spațiul destinat  mitingurilor  fasciste uriașe de la Nuremberg.

Medalia de Aur era primită și de un film mut, despre... o grevă din 1903. Puteți  vedea tot filmul  pe  https://archive.org/details/LaGrve1925 , jucat cu actorii primului teatru muncitoresc. Pelicula aparținea genialului regizor Serghei Eisenstein, cel care refuza să se angajeze la Hollywood, inventator al travelingului – cu o cameră montată pe... o bicicletă, filmând la ”Crucișătorul Potemkin”, pe puntea unei epave pline de mine magnetice plutitoare!

Foto 1, galerie. Propagandă uriașă, dimensiuni de Guiness Book. Foto 2. Foarte modern și astăzi: pictură de Grigorescu: pictorul Ion Andreescu, surprins la Barbizon. Foto 3. ”Peisaj cu stânci la Fontainebleau”, de Grigorescu - altă pictură din Franța, dinainte de Expoziție. Foto 4. Costum extravagant, de inspirație orientală, creat de Piret, marele designer învins de Chanel.

Citit 1577 ori Ultima modificare Duminică, 01 August 2021 19:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.