Album de artă consacrat graficienei Marga Ştefănescu

Album de artă consacrat graficienei Marga Ştefănescu
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Cunoscutul critic și istoric din domeniul benzilor desenate Dodo Niță, autor al unor importante cărți axate pe această formă de artă, precum „Istoria benzii desenate românești” (1992, 2010), „Dicționarul benzii desenate din România” (1996, 2005), „Europa benzilor desenate” (2001, 2018), „Tintin în România”, ediție bilingvă româno-franceză (2003), „Vârsta de aur a benzii desenate românești (2004), „Panorama benzii desenate Românești (2021), al monografiilor dedicate unor valoroși autori de benzi desenate (Lidia Rusz, Sandu Florea, Burschi - Max Emanuel Gruder, Puiu Manu) sau celebrului caricaturist și grafician Gabriel Bratu, a publicat recent la Editura „Revers” din Craiova un album de artă consacrat graficienei Marga Ștefănescu, artistă care în perioada interbelică a fost o excelentă ilustratoare de carte și de reviste pentru copii și tineret, s-a numărat printre primii graficieni români care au cultivat banda desenată, iar din toamna anului 1948 până la 1 februarie 2015, când a încetat din viață, la vârsta de 102 ani, a trăit la Galați.

Artistă interbelică de excepție

Albumul, purtând pe pagina de gardă mențiunea „ediția a II revăzută și adăugită”, este o reeditare a cărții sale „Marga Ștefănescu - Incredibilul destin al unei artiste centenare” (Fundația-Editura „Scrisul Românesc”, 2019), apărută acum într-un nou format (30 x 21 cm), cu coperte cartonate, în alte condiții grafice și cu un studiu monografic și ilustrație mult îmbogățite.

Albumul se bucură de „Prefața” scriitorului Ovidiu Pecican, doctor în istorie, profesor universitar la Facultatea de Studii Europene și cercetător la Institutul de Antropologie Culturală din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Acesta mărturisește că parcurgerea cărții lui Dodo Niță l-a ajutat să descopere „silueta unei graficiene interbelice de excepție, a unei artiste care s-a bucurat și de recunoaștere, și de longevitate biografică, rămânând până la capăt lucidă și senină, în pofida hopurilor istoriei ce au lăsat urme și în traseul ei de viață”, dar să cunoască și „detalii necunoscute ale vieții noastre editoriale și culturale de odinioară, mult mai bogată, în cei 20 de ani interbelici, decât aș fi bănuit-o, ca unul care frecventa mai degrabă textele perioadei, marea pictură și grafică, muzica și arhitectura, însă nu și imaginile dedicate puștilor”.

Poetul simbolist Eugeniu Ștefănescu-Est

Capitolul I al albumului este dedicat tatălui artistei, magistratul Eugeniu Ștefănescu-Est (n. 2 martie 1881, Craiova - d. 2 martie 1980, Galați), poet simbolist, manifestat în timpul vieții și ca prozator, pianist, pictor și caricaturist. Autorul oferă informații asupra vieții și activității literare a acestuia, dar și a publicisticii din domeniul graficii satirice, adunată în volumul „Politicienii noștri” (1902) sau găzduită de reviste umoristice pariziene („L’ Assiette au Beurre”, „L’Indiscret”, „La Chronique Amusante”), de revistele „Moș Teacă”, „Furnica” etc. Portretul scriitorului este conturat pe fundalul epocii în care a trăit, al celor două războaie mondiale, al transformărilor din viața societății românești. „Astăzi, conchide monografistul, Eugeniu Ștefănescu-Est pare uitat de editori și de publicul obișnuit. În timpul vieții a fost, însă, suficient de important pentru a fi inclus în mai multe antologii de poezie ca unul dintre reprezentanții de seamă ai simbolismului românesc.” De menționat că din 1952, rămânând orb, scriitorul va trăi la Galați, în familia fiicei sale, sfârșind din viață pe 2 martie 1980.

Elevă a pictorului gălăţean Camil Ressu

Viața și activitatea Margăi Ștefănescu este evocată în ceea ce Dodo Niță consideră esențial în capitolele II, III și IV ale cărții. Informațiile sunt bogate și foarte multe inedite, însoțite de referiri la climatul cultural, activitatea revuistică și editorială, de fotografii de familie și reproduceri după desene și benzi desenate apărute în revistele vremii, precum și după coperți ale cărților ilustrate.

Născută la Bucureşti, pe 25 martie 1913, Margareta Ștefănescu a fost pasionată de desen încă din copilărie. După studiile liceale, urmate la Liceul de fete „Notre Dame de Sion” din București, frecventează între 1936 şi 1940 Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, unde îi are profesori pe Constantin Artachino şi Camil Ressu. Lucrează ca graficiană la „Straja Ţării”, organizaţie înfiinţată în 1935 de regele Carol al II-lea pentru a combate pătrunderea influenţei nefaste a Gărzii de Fier în rândul tineretului din România. În 1938 șefii acestei organizații hotărăsc să înființeze revista lunară „Cuibul nostru”, iar Margareta Ștefănescu, semnând Margareta Mavrodin, realizează coperțile acesteia în culori și ilustrațiile de interior în alb-negru. În 1940, când Carol al II-lea a abdicat, organizaţia a fost desfiinţată. Margareta Ştefănescu este angajată la Editura „Bucur Ciobanul” S.A., condusă de scriitorul Mihail Drumeş. Aici a realizat coperţile şi ilustraţia la peste 100 de volume pentru copii şi tineret. Colaborează şi cu Editura „Universul”, realizează în întregime, începând din martie 1943 (Nr. 992) grafica revistei „Ziarul Copiilor”, publicaţie în paginile căreia îi apar ilustraţii şi benzi desenate. În 1947 revista a apărut chiar sub îngrijirea şi conducerea ei. Este prezentă cu desene și în săptămânalele umoristice „Păcală” şi „Nastratin”, ca şi în revistele „Bucuria Copiilor” şi „Mariana”, publicație lunară pentru femei. În „Ziarul Copiilor” au văzut lumina tiparului până în 1948 şi unele seriale de benzi desenate: „Rică, poznașul”, „Poznele lui Rică”, „Năzdrăvăniile lui Rică”, „Rică buclucașul” „D-ale lui Pătruţ”, „Bimbirică”, „Aventurile elevului Hai-Hui”, „Profesorul Nota 3”, „Tândală turist”, „Caramela cea isteață” etc. În 1943 începe să colaboreze și cu Editura ABC din Craiova, al cărui patron, Nicky Bădescu, inițiază colecția de broșuri pentru copii și tineret „Biblioteca Bucuriile lui Catrinel”.

Profesoară la Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare din Galaţi

După desfiinţarea în 1948 a presei particulare de către regimul comunist, Marga Ştefănescu (aşa îşi semna ilustraţiile), lucrează ca graficiană la Ministerul Agriculturii. Este trimisă pentru scurt timp ca profesoară de desen tehnic la Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare din Galaţi, înfiinţată în 1948, prima instituţie din ţară cu acest profil. Nu va mai părăsi însă acest oraş. Aici îl cunoaşte pe medicul endocrinolog Ionel Ciurdăreanu, cu care se recăsătoreşte, după un mariaj eşuat la Bucureşti. În cadrul acestei facultăţi a editat gazeta „Ghimpele”, publicând caricaturi şi desene satirice. În 1959, Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare a fost transferată în cadrul Institutului Agronomic din Iaşi, iar Margareta Ciurdăreanu va funcţiona, până la pensionarea din 1971, ca profesoară de desen, limba engleză şi limba franceză în învăţământul preuniversitar din Galaţi. Activitatea îmbrăţişată până în 1948 şi prelungită, sub o altă formă, până în 1959, nu va mai constitui un scop al carierei sale, ea se limitează la ceea ce a realizat până atunci. Numele său însă, ca şi creaţia nu sunt şi nu pot fi ignorate.

„Deşi nu a publicat decât zece ani, subliniază Dodo Niţă, Marga Ștefănescu și-a câștigat un loc binemeritat în Panteonul Artei Românești”. Că este aşa, o dovedeşte şi prezenţa unor lucrări ale sale în expoziţiile „Istoria benzii desenate românești”, Teatrul Național București (2010), „77 ans de BD en Roumanie”, Bruxelles, Belgia (2011) „Puterea femeilor în artă”, Palatul Cantacuzino, Bușteni (2019), „Books and Arts - Arta lecturii”, Palatul Cantacuzino (2019/2020), Retrospectiva „Marga Ștefănescu”, Galeria „Maeștrii ilustrației și filmului de animație”, MIFA, București (2024).

Un rezumat al studiului monografic în limba franceză, bibliografia, fotografii de familie, reproduceri din cărțile și revistele ilustrate, publicarea în întregime a serialelor BD „Poznele lui Rică” și „Rică, poznașul”, aprecieri ale unor foști elevi ai profesoarei care au învățat la Școala Gimnazială Nr. 6 (azi, Liceul „Emil Racoviță”) și Grupul Școlar Industrial CFR întregesc conținutul acestui album de artă consacrat Margăi Ștefănescu (Margareta Ștefănescu - Ciurdăreanu), artistă care odihnește astăzi în Cimitirul „Eternitatea” din Galați, graficiană talentată, care a rămas pentru cei care au cunoscut-o o amintire frumoasă şi un model de comportament uman urmat de mulţi dintre discipolii săi. Dodo Niță, autorul albumului, restituie culturii naționale o personalitate care nu merită să fie dată uitării.

Citit 1051 ori Ultima modificare Luni, 06 Ianuarie 2025 11:25

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.