Revista "Literatura și Arta", nr. 11-12, din martie 2025, editată de Uniunea Scriitorilor din Moldova dintre Prut și Nistru, aduce în prim-plan personalitatea poetului, ziaristului, scriitorului şi academicianului Nicolae Dabija (1948-2021), la împlinirea a patru ani de la nașterea sa în Cer, pe 12 martie 2021.
„A fost odată, ca niciodată...” este amintirea din copilărie a scriitoarei și jurnalistei Doina Dabija, fiica lui Nicolae Dabija, care a preluat delicata lucrare de editare a periodicului, continuând astfel curajosul demers jurnalistic al părintelui său.
Ediția din martie este una de colecție, care adună, în slove inspirate și imagini-document, considerații, amintiri, povești adevărate despre patriotul și mărturisitorul român Nicolae Dabija, „grădinarul unei singure flori” - libertatea de gândire și de exprimare a cuvintelor din Cuvânt; cel care - prin vers, prin cuvântul scris, prin intervențiile publice - a cerut cu ardoare întoarcerea la rădăcini a fraților români basarabeni dintre Prut și Nistru, la limba vechilor cazanii, cea „valahă”, adică româna moșilor și strămoșilor noștri și nu „moldoveneasca” inventată de sovietici.
Sunt readuse în atenția cititorului considerațiile academicianului și scriitorului Mihai Cimpoi, cel care a semnat, în 1965, prima recenzie „elogioasă” despre tânărul poet Nicolae Dabija.
Academicianul Eugen Simion reiterează aprecieri critice sub genericul „Tăceri tălmăcite în cuvinte”, alături de nemuritorii poeți Grigore Vieru, Ioan Alexandru, Adrian Păunescu.
„Suntem din neam vechi de clopotari” adună un „Requiem pentru poet”, sub condeiul lui Ion Hadârcă, poetul care amintește despre începuturile celui evocat, măcinate „de sechelele realismului socialist” și „ghilotinate de cenzură”. „Pentru poet, despărțirea spiritului de găoacea lutului este doar un Prag al Destinului, o nevoință, amară, ce-i drept, însă diluată o viață prin poemele harului său divin, căruia îi fuse vremelnic stăpân... Se-ntoarce-n humă perisabilul și-n stele urcă inefabilul”. În evocarea „Apostolului din Țara de la Răspântii”, același prieten reiterează momente de extremă importanță pentru românii aflați de ambele părți ale Prutului, când - pe vremea „Moscovei roșii a lui Gorby” - „am predat la Patriarhia pravoslavnică moscovită un memoriu pentru acordarea autocefaliei (nemaiîmplinită) a Bisercii noastre strămoșești. Împreună, am vestit deșteptarea la Marile Adunări Naționale, care, încet-încet, se topesc acum în legendă... Împreună, am zidit Poduri de flori și de carte românească, am semănat grăunțele adevărului, ciugulite de Pasărea iluziei...”.
„A fi râu e-o fericire” adună amintirile unui alt prieten din dreapta Prutului, poetul gălățean Viorel Dinescu, care a scris povești de neuitat de la întâlnirile de la Galați cu Nicolae Dabija.
Poetul și ziaristul Tache Bârcă ne invită prin pădurea plină de flori a lui Nicolae Dabija, Codreniul natal, raionul Cimișlia.
Profesorul universitar Mihai Patraș, membru al Academiei Internaționale de Management, raportându-se la cel evocat, remarcă „lipsa acută” de oameni curajoși de talia lui Nicolae Dabija, care a fost și a rămas un „stâlp” al Basarabiei, ce strălucește prin decenii.
Un omagiu este adus de poeta Angela Mândâcanu marelui compozitor a cărei muzică a îmbrăcat „veșmântul Eternității” - Eugen Doga, care, între altele, i-a povestit despre întâlnirile de excepție cu Grigore Vieru - „poetul tăcut, cu privire cuminte” - cu care a creat magistrala piesă „Mama”, și cu poetul Nicolae Dabija, cel care „a scris versurile pentru opera Mihai Viteazul”.
Dintre titlurile acaparante, mai reținem „Omul din Cetatea Cărții”, de Mihai Cimpoi, „Anii vin și se sparg” de Valentin Butnaru. Amintim şi că s-au dus „550 de ani de la nașterea lui Michelangelo Buonarroti” și că e „Primăvară, la Teatrul «Alexie Mateevici»” din Chișinău.
A văzut lumina tiparului pe 3 octombrie 1954
În toamna lui 2024, publicația „Literatura și Arta” a aniversat 70 de ani de la apariție, văzând lumina tiparului pe 3 octombrie 1954.
„Literatura și Arta” este continuatoarea săptămânalului „Cultura”, editat de Uniunea Scriitorilor din Moldova, fondat de Victor Teleucă și care a apărut în perioada 1964-1976.
Un an mai târziu, în 1977, Teleucă, în „Încercarea de a nu muri”, a scos revista „Literatură și Artă”, pe care a îngrijit-o până în 1983.
Între 1986 și martie 2021, redactorul-șef al hebdomadarului „Literatura și Arta” a fost Nicolae Dabija, revista devenind programul de românizare a fraților de la Prut și pân' la Nistru...
Publicația este o candelă de lumină care ține aprins dorul elitelor basarabene pentru Limba română, pentru credința bunilor și străbunilor noștri care s-au jertfit pentru România Mare, vis împlinit la 1 Decembrie 1918.
