Galeriile de Artă „Nicolae Mantu” găzduiesc în aceste zile expoziția „Metamorfoze vizuale” a Filialei Buzău a Uniunii Artiştilor Plastici din România (UAPR), organizație cu o existență de 57 de ani (înființată în 1968 ca cenaclu, a dobândit în 1974 statutul de filială), apreciată pe plan local, național și internațional.
Așa cum precizează organizatorii, expoziția constituie „prima etapă a unui proiect de tip duplex dedicat schimbului artistic și dialogului profesional între cele două filiale”, din Galați (președinte, graficianul Constantin-Adrian Corcăcel) și Buzău (președinte, pictorul Valeriu Șușnea). Nu este întâia oară când plasticienii buzoieni expun la Galați, ei au fost prezenți în multe manifestări cu caracter național organizate de Muzeul de Artă Vizuală, în august 2017 au venit cu o expoziție colectivă, iar unii au avut chiar expoziții personale, la muzeu și la Galeriile „Mantu” (Valeriu Șușnea, Aurelia Todorache, Florin Menzopol).
Pe simeze sunt acum reunite 43 de lucrări de pictură, sculptură, grafică și artă decorativă aparținând unui număr de 42 de artiști. Aceștia oferă publicului posibilitatea întâlnirii cu creații realizate într-o diversitate de stiluri, viziuni și forme de expresie, cu o tematică tot atât de diversă, care reflectă strădaniile plasticienilor din această zonă a țării de a fi în consonanță cu evoluția artei naționale și nu numai. Genuri ca peisajul, portretul, natura statică, compoziția conviețuiesc alături de plăsmuiri din zona abstracției lirice, de lucrări de tapiserie sau de sculptură ronde-bosse din marmură, lemn, ghips și teracotă.
Emil Popa și Liviu-Adrian Sandu prezintă priveliști din natură, primul din Dobrogea, reținând aspecte specifice structurii geologice a acestui spațiu dintre Dunăre și Marea Neagră, al doilea ipostaziind o secvență cu vegetație luxuriantă din Parcul Crâng, cel mai mare și mai important din orașul Buzău. Lică Chițan optează pentru peisajul figurat sintetic, redus la câteva elemente care să redea adâncimea spațială și cerul care ocupă mai mult de jumătate din suprafața tabloului. Spațiul plastic al tabloului semnat de Raluca Trufin, cu vegetație abundentă și păsări în zbor este de un lirism învăluitor. Alina Barbu-State a surprins o imagine urbană într-o construcție vizuală geometrică ce sugerează aglomerația noilor cartiere, densitatea blocurilor în defavoarea spațiilor verzi atât de necesare. La Emil Lazăr, peisajul este însuflețit de prezența în prim-plan a figurii umane, în speță doi bătrâni care își povestesc unul altuia necazurile.
Valeriu Șușnea („Păzitorii viselor”), Aurelia Todorache („Construcție”) și Ramona Bejan Gomoescu („Fereastră”) practică o pictură bazată pe o simbolistică care își are sorgintea în iconografia românească religioasă, în arhitectura ctitoriilor bisericești sau în cea a caselor țărănești. Cu valoare simbolică își investește lucrarea și Luminița Toader, folosindu-se de motivul ochiului („Tărâm efemer”). Ana Șușnea se inspiră din credințele și obiceiurile practicate de români într-o compoziție cu parfum arhaic („Obicei de iarnă”). Liliana Crăciun pictează tablou în tablou, fapt mai rar întâlnit. Ramona Cristina Doboș îmbină pictura cu colajul, iar Loredana Popescu Tăriceanu, Mihaela Anca Pioară, Oprea Pioară și Tiberiu Stănescu și-au axat tablourile pe reprezentarea naturii statice, folosind o coloristică în stare să exprime fragilitatea și prospețimea florilor, ca și materialitatea obiectelor de recuzită. Cristina Mary Molnar („Oglindire”) și Anca Szep Dorojan („Mandală”) sunt înclinate spre compoziția cu caracter decorativ, în timp ce Ioana Alexe Morimoto împarte spațiul plastic în șase registre în care configurează în fiecare scene din viața cotidiană („Kunstkonen”). Abstracția lirică constituie modul în care se exprimă Florin Menzopol, Mioara Magelona Velnicescu, Boglar Balasz, Vasile Tudorică, Sonia Dinu, Alexandra Coman Mihai sau Gheorghe Ciobanu, fiecare mizând pe forța expresivă a culorii și pe anumite semne de scriitură grafică.
Genul portretului cuprinde trei tablouri realizate de Claudiu Ștefan Ene, Miruna Blănaru și Georgian Necula. Dacă primii doi au în atenția lor reprezentarea personajelor prin evidențierea trăsăturilor fizionomice și morale ale acestora, ultimul apelează la o formă neobișnuită. El își intitulează „Portret I” vestimentația unui bărbat (cămașă, pantalon, cravate) așezate pe un umeraș, ceea ce ar sugera prezența unui ins ordonat, care iubește eleganța și bunul gust. Dragostea ființei umane pentru necuvântătoare constituie tema compoziției Mădălinei Canțer, iar Ana Maria Bogleș abordează un subiect de mare sensibilitate, dorința femeilor de a deveni mame.
Sculptura este reprezentată în expoziție prin lucrările aparținând sculptorilor Ioan Vasile, care prezintă o superbă compoziție din marmură având ca temă maternitatea, Emil Pricopescu, un viguros cioplitor al lemnului, care înscrie în spațiu un corp feminin cu forme opulente, Gabriel Tăicuțu, autor al unei „Sperietori” de alungat păsările dăunătoare culturilor, Ciprian Dominoschi, cu un studiu anatomic de picioare umane realizate din ghips, și Claudia Lascan, care expune două lucrări din teracotă axate pe motivul ferestrei, simbol al deschiderii spre lume, și al Potirului în care se afla Sfânta Euharistie din care sunt împărtășiși creștinii cu Trupul și Sângele Domnului Iisus Hristos („Fereastră”, „Împărtășanie”). Ingenioasa compoziție cu temă muzicală, intitulată „Simfonie”, aparține ceramistei Niculina Vlad Leonte, iar lucrările de artă decorativă semnate de Georgeta Hlihor şi Elena Doina Alexandrescu sunt tapiserii parietale diferit realizate, prima folosind colajul textil în figurarea protagonistului său imaginar („Personaj”), iar cealaltă compunând un excelent „Autoportret” prin utilizarea unor bile confecționate din material textil, variat colorate și armonizate cu multă iscusință.
Bine primită de publicul gălățean, expoziția colectivă „Metamorfoze vizuale” a Filialei Buzău a UAPR este o manifestare reprezentativă a artiștilor plastici care activează în cadrul acestei organizații, care subliniază legăturile culturale stabilite de-a lungul anilor între cele două reședințe de județ și colaborarea celor două filiale în realizarea unor acte de cultură de substanță.
Expoziția este deschisă până pe 24 mai 2025, în intervalul orar 11,00 - 19,00.
