Istoricul și criticul de artă Corneliu Stoica a publicat în ultimii ani în presa locală, îndeosebi în cotidianul „Viața liberă”, o suită de portrete ale unor artiști plastici născuți în localități ale județului nostru, care activează în Galați și Tecuci, în alte centre culturale din țară, dar și peste hotare, în Canada, Belgia, Italia, Coreea de Sud și SUA. Aceste portrete, unele cu adausuri față de variantele publicate, le-a reunit în volumul „Linii pentru 23 de portrete”, apărut recent sub egida Editurii „Axis Libri”, un adevărat album de artă dacă avem în vedere că este ilustrat cu aproape 400 de reproduceri după lucrările originale ale plasticienilor portretizați.
În ordinea în care sunt incluși în carte, cei 23 de protagoniști sunt: Ioan Murariu-Neamț (n. 1943), Nicolae Cărbunaru (n. 1944), Marian Sava (n. 1950, stabilit la Bruxelles - Belgia), Alexandru Pamfil (n. 1953), Alexandra Elena Drăguțescu (n. 1951, stabilită la Montreal - Canada), Romeo Antonio Pălie (n. 1969), Liviu-Adrian Sandu (n. 1968), Daniela Florentina Oană (n. 1968), Nelu Pascu (n. 1963, stabilit la Padova - Italia), Simona Soare (n. 1979, trăiește în Busan - Coreea de Sud), Miruna Cărăușu (n. 1980), Cristina Gabriela Hîrțescu (n. 1982), Olesea Albu (n. 1989, trăiește în Atlanta - SUA), Mitruț Peiu (n. 1988), Xenia Paraschiv Botea (n. 1991), Diana Melnic (n. 1993), Ana Maria Cocoș (n. 1996), Diana Păunescu (n. 1999), Cristiana-Emanuela Tărbuc (n. 1999), Claudia-Andra Riza (n. 2001), Georgiana Gianina Susanu (n. 2002), Mircea Cojocaru (n. 1955) și Cosmin-George Caraman (n. 2001).
Sunt artiști din generații diferite, semn că autorul acordă atenția cuvenită plasticienilor indiferent de vârstă, că urmărește și caută să promoveze creația nu numai a celor care sunt afirmați și cunoscuți în domeniu, ci și a tinerilor care sunt la începutul carierei lor artistice și deja s-au distins în cadrul unor manifestări expoziționale cu caracter național și internațional prin obținerea unor premii și mențiuni.
În funcție de individualitatea și personalitatea fiecărui artist, articolele-portret din volumul lui Corneliu Stoica cuprind informații de ordin biografic (ziua, luna, anul și locul nașterii, familia, studii, mediul în care lucrează, expoziții personale, participări la manifestări de grup și colective organizate pe plan național și internațional, participări la tabere de creație, lucrări de for public, publicații, distincții etc.) și un comentariu sintetic, în unele cazuri mai dezvoltat, asupra operei acestora.
De pildă, despre sculptorul Liviu-Adrian Sandu ni se spune că „a îmbrățișat ideile acelor artiști care în ultimii 15 ani nu urmăresc să nege valorile adevărate ale avangardei, dar caută să revină la tradițiile artei figurative, cultivând măiestria și capacitatea de expresie a frumosului, artiști grupați în mișcarea cunoscută sub denumirea de novorealism”, artistul gălățean, conferențiar doctor la Facultatea de Arte din cadrul Universității „Dunărea de Jos”, fondând în acest sens, în 2016, Asociația Artiștilor Figurativi din România, care „prin creația membrilor săi și prin manifestările organizate, urmărește să promoveze excelența artistică și să restabilească standardele ridicate, avute cândva, ale performanțelor în desen, pictură și sculptură”. Analiza sculpturilor de interior și a celor amplasate în spații publice (bustul zoologului Ioan Borcea, bustul teologului și profesorului universitar Dumitru Stăniloae, bustul Mitropolitului Veniamin Costachi, bustul academicianului biolog, ecolog și hidrobiolog Constantin Motaș, bustul dr. Aristide Serfioti, bustul parașutistei Smarandei Brăescu), este făcută cu pertinență, cu respectarea proprietății termenilor, într-u limbaj accesibil tuturor categoriilor de cititori.
Ioan Murariu-Neamț este prezentat în ipostaza de pictor și sculptor, în ambele domenii ale artei având contribuții remarcabile.
Nicolae Cărbunaru manifestă un deosebit respect pentru datele concretului, creația lui „cuprinde un registru bogat, subsumat tuturor genurilor picturii; peisaj, natură statică, compoziție, portret”.
Sculpturile lui Marian Sava, artist cunoscut în Belgia ca „sculptorul care face marmura să cânte”, se disting „prin eleganța și fluiditatea liniilor, prin jocul subtil al curbelor, prin sintetismul și puritatea formelor și volumelor, prin meticulozitatea cu care sunt realizate, dând impresia înălțării sau curgerii”.
Alexandru Pamfil practică în egală măsură tehnica modelajului și a tăieturii directe, iar întreaga lui creație este strâns legată de om, de existența și universul acestuia.
Discursul plastic al Alexandrei Drăguțescu „este dominat de vis și imaginație”, hiperrealismul ei alunecând de cele mai multe ori în ansamblul aceluiași tablou în suprarealism.
Romeo Antonio Pălie, „un redutabil colorist”, transfigurează datele realului și le interpretează într-o viziune personală, creând o nouă realitate, vizibilă în toate genurile picturii practicate de el.
Pictura Danielei Oană se află la granița dintre figurativ și nonfigurativ.
Nelu Pascu este un maestru al contrastelor cromatice șocante.
Graficiana Simona Soare este „creatoarea unei lumi în care totul se petrece la nivelul imaginarului și al posibilului”.
La Miruna Cărăușu, figurativul și abstractul coexistă deopotrivă în pictura și grafica acesteia.
Cristina Gabriela Hîrțescu se împarte cu dărnicie între tapiserie, miniatura textilă, colajul textil, broderie și designul vestimentar.
Olesea Albu cultivă atât picura, cât și grafica, „pendulând între arta de factură realistă și cea abstractă, uneori cu influențe in pop-art”.
Mitruț Peiu, practicant al muzicii hip hop, manifestat și ca poet, actor și prezentator tv este și un pictor desăvârșit, în lucrările lui, de factură figurativă, tradiționalul făcând casă bună cu modernul.
Ana Maria Cocoș uimește prin lucrările (portrete și peisaje) realizate în tehnica pixurilor colorate, în care obține efecte cromatice de domeniul miracolului.
La mai tinerii Diana Păunescu, Cristiana-Emanuela Tărbuc, Claudia-Andra Riza, Georgiana Geanina Susanu și Cosmin-George Caraman, deveniți în acest an membri ai Filialei Galați a Uniunii Artiştilor Plastici din România, în comentariile sale, autorul insistă îndeosebi asupra pasiunii pe care aceștia o manifestă pentru portret, gen dificil, fiindcă necesită acel „dar special” de care vorbea Henri Matisse, de a face ca portretul să semene cu modelul, „dar” pe care nu toți plasticienii îl au.
Ilustrată cu foto-portretele artiștilor incluși și aproape 400 de reproduceri ale unor lucrări originale ale acestora, foarte bine imprimate pe hârtie cretată lucioasă, redând cu fidelitate formele și cromatica imaginilor, noua carte a lui Corneliu Stoica (316 pagini) este o realizare valoroasă și o nouă contribuție la cunoașterea și promovarea artei gălățene.
