Peste 200 de lucrări ale graficianului Nicolae Săftoiu vor putea fi admirate începând de astăzi în sala mare a Palatului Navigaţiei. „Oameni, bestii animale” este titlul expoziţiei personale ce se va vernisa odată cu lansarea volumului „De tine nu poţi scăpa – Dana Potorac în dialog cu Nicolae Săftoiu”.
Cum s-a ajuns ca tocmai cineva de la Galaţi să scrie o carte despre artistul care s-a retras din Bucureşti într-un sat la poalele munţilor ne povesteşte chiar artistul: „Totul a pornit de la Cristi Tabără, care a realizat o emisiune despre mine. Spunea la final că ar fi frumos ca cineva să facă o carte despre mine, iar copiii aceştia de la Galaţi l-au luat în serios. M-am trezit într-o dimineaţă cu ei la poartă, după o noapte în care au dormit în maşină şi am rămas prieteni”.
„Eu i-am făcut, dar alţii îi cheltuiesc”
Cum Nicolae Săftoiu este un minunat interlocutor, care vorbeşte lejer, cu umor şi cu spirit de câte în lună şi-n stele, demersul Danei Potorac pare unul uşor. La prima vedere. În cartea sa, a reuşit să-i smulgă unele destăinuiri, în legătură cu cei zece ani în care a lucrat la Banca Naţională la „desenarea” bancnotelor, lucruri despre care artistul se fereşte să vorbească: „Nu sunt foarte mândru de povestea cu banii. Chiar mă irită că lumea mă întreabă de asta. E un capitol încheiat. Am câştigat un pic de experienţă şi am constatat că tot răul spre bine. O păţanie de genul acesta m-a făcut să mă retrag la ţară, pentru că mă întristase toată povestea. Acest „divorţ” a fost benefic, m-am mutat la ţară, am lăsat Bucureştiul. Mi-am recăpătat libertatea absolută. Iar acum am în medie de şapte ore de lucru pe zi. Pot face o expoziţie pe lună, timp de un an de zile. Am foarte multe lucrări. Apoi e ceva frustrant: eu i-am făcut, dar îi cheltuiesc alţii”, încheie el cu o glumă, precizând apoi, pentru conformitate că n-a făcut niciodată din bani un scop în viaţă, chiar dacă timp de zece ani a lucrat pe îndelete la „facerea” lor.
„Sunt mereu nemulţumit şi asta e cea mai mare mulţumirea a mea”
Deşi lucrări ale sale au fost expuse încă din 1962 pe mai multe continente, Nicolae Săftoiu spune că nu prea a alergat după public: „Sunt două categorii de artişti. Unii care fac lucrări, alţii care fac expoziţii. Deşi în ultima vreme am trecut şi eu în cea de-a doua categorie, prefer să lucrez şi să fac lucrurile temeinic. Sunt mereu nemulţumit şi asta e cea mai mare mulţumirea a mea. În general mă cam feresc de spectacol pentru că au o doză de penibil. Cu rezerva că nu ştiu ce e acela talent, pot să descopăr cu precizie când cineva are talent. E ceva pe care nu-l poţi defini, ci-l simţi. Eu intru într-o expoziţie şi o parcurg să zicem cu bicicleta. Dar pot să pun frână şi să mă opresc exact în faţa unei lucrări de calitate. De unde această siguranţă, nu pot să explic. E ca atunci când un muzician cu experienţă descoperă o notă falsă în plin Wagner”.
„N-am reuşit să devin înţelept”
Recunoaşte că s-a schimbat de-a lungul timpului, dar două sunt lucrurile de care n-a putut niciodată scăpa )din fericire, am adăuga noi): „Noroc că Dumnezeu şi părinţii mi-au dat un umor care mă salvează. Sunt mai dispus suport un prost, dar greu suport un om lipsit de umor. Cum zicea Blaga: cea mai minunată vorbă de duh îşi găseşte mormânt în urechea prostului. Apoi, m-am străduit să studiez, am citit şi Coranul şi o sumedenie de cărţi, dar n-am reuşit să devin înţelept şi nici nu cred că voi ajunge vreodată. În sensul că n-am reuşit niciodată să rămân calm în faţa mârlăniei şi a prostiei agresive”.
Mai multe despre omul şi artistul Nicolae Săftoiu veţi putea afla astăzi participând la dublul eveniment cultural ce se va desfăşura la Palatul Navigaţiei începând cu ora 11.00.
