Muzeul de Artă Vizuală găzduiește, până pe 7 decembrie, expoziția de artă decorativă intitulată „Vatra FăDorului”, a plasticienei Sorina Fădor Vădeanu, membră în Consiliul de conducere al Filialei Galați a UAPR, profesoară la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin”.
Titlul expoziţiei (curator, muzeografa Mădălina Ionașcu) face trimitere la numele de domnișoară al autoarei, dar și la spațiul identitar căruia îi aparține prin naștere (Vatra Dornei), ca și la universul creației sale, care are la bază tradițiile în arta textilă ale satului moldovenesc, pe care le continuă, se inspiră din ele și cărora, prin contribuții personale novatoare, le conferă valori și semnificații noi.
În legătură cu demersul său, Sorina Fădor Vădeanu, într-un scut text imprimat în paginile pliantului expoziției, se confesează: „Ceea ce aduc astăzi în fața voastră (a privitorilor - n.n.) este un act de sinceritate absolută, care vorbește în coduri personale despre naștere și renaștere, căderi și înălțări, rătăciri și recompuneri. În Vatra FăDorului fiecare idee este un loc de tihnă pe marginea uneia dintre multele cărări ale introspecției; fiecare fir ce și-a găsit locul într-o lucrare - spovedanie față de mine însămi; fiecare bucată de țesătură în ițe meșteșugite de mâinile străbunelor mele - o temelie; fiecare respirație de pe parcursul zămislirii lor - o ofrandă de recunoștință; fiecare lucrare - o promisiune față de mine și-n același timp un dar oferit vouă, celor care zăboviți pentru câteva clipe în fața acestor simeze”.
Ţesut, împletit, brodat, croșetat, tricotat...
Expoziția cuprinde peste 60 de lucrări de artă textilă de dimensiuni mari, medii și miniaturale realizate în variate tehnici: țesut, împletit, brodat, croșetat, tricotat, înnodat, împâslire, colaj textil, tehnici mixte.
Materialele utilizate sunt și ele diferite: lână, piele, cânepă, iută, bumbac, sfoară, ață, catifea etc.
Uneori, artista intervine chiar cu pigmenți picturali aplicați discret pe suportul din piele, așa cum se întâmplă în „Poarta lunii”. De asemenea, pe o măsuță pe care tronează o lampă tradițională cu gaz, obișnuită pentru interiorul țărănesc de odinioară, sunt expuse câteva zeci de plachete-medalion din ceramică cu fel de fel de motive decorative, semn că și acest material îl întâlnim în lucrări individuale ale artistei, dar și în combinație cu textile.
Într-un ciclu de lucrări având ca titlu generic „Straturi cu amintiri”, fiecare piesă fiind și individualizată prin subtitlurile „Noapte”, „Iarbă”, „Ploaie”, „Iarnă”, „Vară”, ca și în tapiseria de dimensiuni monumentale „Trepte”, artista utilizează metoda „intervenției de recompunere”, în sensul că pe țesături mai vechi, moștenite de la bunica sa maternă, Sabina Chitu, din comuna Coșna (Suceava), satul vacanțelor artistei, adaugă imagini decorative proprii, rod al unei imaginații fertile, care dau texturilor o nouă înfățișare și în același timp o notă de modernitate, tradiția și inovația funcționând armonios.
Compozițiile rezultate impresionează prin ingeniozitatea și sensibilitatea cu care artista a ridicat concretul la valoarea metaforei, prin crearea senzației de urcuș în „Trepte”, prin sugerarea atmosferei specifică nopții, ploii, anotimpurilor avute în vedere, a prospețimii verdelui unui câmp acoperit cu iarbă sau prin încărcătura semantică și emoțională pe care acestea o dobândesc.
Metaforă și simbol
Metafora și simbolul sunt peste tot întâlnite în lucrările expuse de Sorina Fădor Vădeanu, fie că se numesc ele „Răsadul vieții”, „Apus în pădurea de brazi”, „Coloanele gerului”, „Poarta luminii”, „Ploaie de vară”, „Liniște”, „File de timp”, „Păstrătoarea lui ieri”, „Zămislitoarea” sau „Răbojul cu nerostiri”, „Nerostiri grăite” și „Nerostiri tăinuite”.
Artista valorifică cu măiestrie calitățile plastice ale materialelor folosite, stăpânește deplin știința compoziției, cromatica atinge rafinamentul, iar jocul formelor imaginilor, ritmurile create imprimă ansamblurilor echilibru și dinamism.
„Sorina Fădor Vădeanu, subliniază lectorul universitar Constantin-Adrian Corcăcel, președinte al Filialei Galați a UAPR, în același pliant, deține magia echilibrului dintre forță și sensibilitate, dintre monumentalul impunător și discreția detaliului, care știe să transpună în șuvițe de lână, in, piele ori iută anotimpuri, amintiri, porți, vetre și nerostiri. Toate acestea reprezintă trăiri intense, proprii, cumulate și tăinuite de-a lungul anilor, care într-un sfârșit sunt dezlegate publicului precum filele unui jurnal misterios, extrem de personal. Prin această expoziție, sufletul artistei se multiplică în fiecare piesă de tapiserie, provocându-ne să simțim atingerea Frumosului din Ținutul Dornelor - loc mirific de o mare încărcătură emoțională”.
Reținem în acest sens și afirmația concluzivă a plasticienei, exprimată metaforic în țesătura lucrării „Păstrătoarea”: „Învăț să-mi torc fuiorul și să țes nădejdea lui mâine pe tăcerea lui ieri”. Ceea ce echivalează cu o adevărată artă poetică, ce deschide perspectivele înțelegerii și receptării creației sale din domeniul artei textile.
Artă monumentală în spații publice
Sorina Fădor Vădeanu s-a născut la 17 mai 1974 la Vatra Dornei (Suceava).
A absolvit Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi, Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design, Secţia Creație Vestimentară (1998). Lucrează ca profesoară la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” Galați, este membră a UAPR, Filiala Galați (2016), și-a deschis expoziții personale la Galați (2001, 2015) și Vatra Dornei (2001). Din 1998, anul stabilirii în Galați, a expus la Saloanele Filialei locale UAPR și la alte manifestări ale acesteia deschise în alte localități din țară. A participa de asemenea, la numeroase manifestări de profil cu caracter național și internațional, la Iași, Galați, Piatra Neamț, Brăila, Buzău, București, Bacău, Chișinău etc., ca și la tabere de creație, la Timișoara, Cluj-Napoca, Galați, Ige - Franța (2016).
A realizat scenografia la „Mica Sirenă”, Teatrul Fantasio, Constanţa (2003), grafică de carte pentru volume de semnate de Angela Baciu („Trei fraţi pătaţi”), Andrei Stan („Cântece la poarta lumii”, „Taine din clepsidră”), Alexandra Goarză („Simbolurile D`or”), Constantin Doca-Trincu („Vlăstare şi eroi”; „Jenica şi Stanca”), Leonard Matei („Ninsoare`n Paşti”), Fănica Rarinca („Povestea patronului Guru şi a angajatei lui Ciocârlia”) și instalația-obiect la volumul „Chintesențe” de Mihail Gălățeanu, Editura Centrului Cultural „Dunărea de Jos” Galați, 2013.
Are lucrări de artă monumentală în spații publice din Galați: „Rădăcini spre înalt”, metal, Facultatea de Inginerie, Galați; „Pocalul cunoașterii”, panou textil, Școala Gimnazială Nr. 28, Galați; „Îngeri vegetali”, triptic din materiale reciclabile (peturi, chedere, șpan), Muzeul „Casa Cuza Vodă” Galați.
A fost distinsă cu Premiul „Nicolae Spirescu” al revistei „Dunărea de Jos” Galaţi, cu Gruparea „Athanor” (2013), și cu Premiul de Excelență al Filialei Galați a UAPR la Secțiunea Artă Decorativă (2017).
