Din vremuri apostolice, rugăciunea de la Liturghia creştinilor a fost însoţită de agapa frăţească; grecescul „agape” însemnând „masa dragostei”. Tradiţia agapei dăinuie şi în parohiile noastre, rugăciunea Mariei fiind întotdeauna împletită cu lucrul mâinilor dibace ale Martei.
La fel s-a întâmplat şi la Parohia „Sfântul Antonie cel Mare”, unde agapa frăţească a fost o mărturie şi o dovadă a dragostei creştineşti. Lângă multele pachete de alimente care au fost dăruite creştinilor, dar şi celor care nu au reuşit să ajungă la rugăciune, ne-au atras atenţia colivele realizate cu multă dragoste de creştinele de aici. Grâul fiert şi îndulcit a săturat până şi privitorul, cel care a admirat frumuseţea şi delicateţea ornării colivelor - adevărată artă culinară.
Una dintre colive poartă chipul Mântuitorului, alta pe cel al smeritului Antonie cel Mare - ocrotitorul spiritual al Parohiei. Una dintre colegele din redacţie, văzându-le, ne-a întrebat, curioasă: „Cine a… pictat aceste icoane?” Sunt altfel de „icoane” modelate din boabe de grâu, bobul de grâu purtând în el chipul Mântuitorului.
Punerea în pământ şi încolţirea bobului semnifică moartea şi învierea, tot la fel cum Mântuitorul nostru Iisus Hristos S-a răstignit, a pogorât la iad, a Înviat şi S-a înălţat la cer. Boabele adunate sub forma colivei semnifică legătura oamenilor cu Dumnezeu, iar mirodeniile sunt aromatele cu care Mironosiţele Femei au mers la Mormânt şi au uns Trupul Mântuitorului.
Practica folosirii colivei s-a extins în veacul al IV-lea, când în vremea persecuţiilor declanşate de împăratul păgân Diocleţian (285-305), au fost stropite toate alimentele cu sângele provenit de la jertfele idoleşti. Atunci, Sfântul Teodor Tiron, fiind ostaş în ceata tironilor (recruţilor), a îndemnat creştinii să folosească coliva - grâu fiert îndulcit în zahăr. De atunci, mironosiţele femei au ţinut la tradiţia aceasta sănătoasă.
În semn de respect, şi creştinele din Parohia „Sfântului Antonie cel Mare” din Galaţi sunt primele la rugăciune, dar şi la lucru. Se vede, nu-i aşa?
