Patru din cele 111 monumente de patrimoniu naţional existente în municipiul Galaţi sunt situri arheologice.„Unul este situl Bărboşi - Tirighina, care stă mărturie despre vechimea culturii şi civilizaţiei la Dunărea de Jos. Complexul arheologic de la Bărboşi conţine o cetate dacică, pe care apoi s-a construit ˝Castellum roman". Între cele patru situri se află Fortificaţia de pământ şi necropola tumulară din Cartierul Dunărea (din apropierea lacului Cătuşa), Promontoriul de la Biserica „Precista” din Galaţi şi Cavoul roman”, ne-a spus Marius Mitrof, consilier la Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Galaţi.
Situl de la Bărboşi este clasat ca monument de categoria A şi are valoare naţională şi internaţională, potrivit legislaţiei. În ciuda acestui fapt, situl a fost motiv de dispută între Consiliul Local Galaţi şi un întreprinzător particular, iar acum este aproape distrus.
Accesul la sit, printre moloz şi gunoi
Acum, situl de la Bărboşi este îngopat în bălării şi ca să ajungi pe promontoriul de la Bărboşi, trebuie să escaladezi mormanele de moloz şi gunoi care s-au adunat pe drumul care duce pe platoul de la Bărboşi.
Până când noua conducere a administraţiei publice gălăţene va repune în drepturi acest loc, reţinem o promisiune: „Ni s-au solicitat de către Institutul Naţional de Patrimoniu Bucureşti două propuneri de monumente de categoria A care să intre în Programul naţional de restaurare, pe anul 2013. Unul dintre cele două obiective propuse de noi este situl de la Bărboşi”, ne-a spus Marius Mitrof.
Cel mai vechi mormânt creştin din ţară
Până la anul, însă, nu putem însă ignora situaţia de moment. Situl este degradat cu mult mai mult faţă de cum arăta în primăvară. Zidul aproape că nu mai există, deşi situl de la Bărboşi are importanţă şi pentru faptul că în apropierea vechii cetăţi a fost descoperit primul mormânt creştin din ţara noastră.
Mormântul paleocreştin scos la iveală cu ocazia cercetărilor arheologice din anii 1976-1979, de istoricul Ion T. Dragomir, este prima mărturie a existenţei noastre creştine pe pământ românesc, datarea fiind făcută cu ajutorul celor trei monede romane de bronz din vremea împăratului Claudius al II-lea Goticul, din anii 268-270, găsite lângă tânărul "Innocens". "Din această perspectivă, acest loc este prima măturie a încreştinării noastre din tot spaţiul românesc şi el trebuie scos la iveală”, spunea Arhiereul locului, Înalt Prea Sfinţitul Casian, la unul dintre simpozioanele închinate lui Innocens.
