Personalitatea doctorului Aristide Serfioti (1820-1905.) face notă distinctă în galeria figurilor celebre ale Galaţiului de odinioară. De la el avem astăzi moştenire, pe lângă biserica din Fileşti, şi cavoul-monument de patrimoniu realizat după moartea soţiei sale, Avrocomi (1836-1885), şi aflat acum în mare suferinţă.
Grecul din Galaţi
Aristide Serfioti este de origine grec, născut în Hydra, la 20 iulie 1828, din părinţii Maria şi Chiriac Serphiotis, de confesiune ortodoxă. A urmat Şcoala elementară şi liceul în ţară, apoi Universitatea de Medicină „Ludvig-Maximilian” din München (Germania). A obţinut licenţa în 1851, cu teza „De cholera morbo”. Mai întâi a profesat în Austria, la Viena, iar în anul 1853, îl întâlnim în Moldova, stabilindu-se definitiv la Galaţi în mai acelaşi an. În 1857 este numit medic şef al Spitalului Militar din Galaţi, cu grad de colonel, după ce (din 15 ianuarie 1854) slujise ca medic de batalion clasa I (asimilat gradului de locotenent) al Garnizoanei Galaţi. A lucrat şi ca medic al "Spiridoniadei Gălăţene", unde s-a îngrijit de bolnavi până în 1901. Doctorul Aristide Serfioti este cel care i-a organizat întâia dată pe medici gălăţeni în „Societatea Medicală”, după modelul celei din Bucureşti, fiind preşedintele ei între 1868-1881.
De asemenea, a fost implicat şi în activitatea de Cruce Roşie, una dintre marile acţiuni fiind cea de ajutorare a soldaţilor răniţi în Războiul de Independenţă; a ţinut piept unor grave epidemii.
Personalitatea sa, faptele sale alese l-au recomandat pentru a fi decorat cu Ordinul „Coroana României” în grad de comandor; cu „Steaua României” în grad de ofiţer. A primit Ordinul rus „Sf. Stanislav” în grad de comandor, Ordinul „Coroana Prusiei” clasa a II-a, oferit de regele Prusiei.
Testamentul lui Serfioti
Întâlnirea cu Fileştiul s-a produs în 1878, când Serfioti a cumpărat moşia Calica (2.570 ha) de la familia marelui postelnic Iancu Ghica. În 1880 a început lucrările de restaurare la Biserica „Sfânta Treime” din Fileşti şi alte edificii. Dr. Aristide Serfioti a trecut la cele veşnice la 24 iulie 1905 şi acum odihneşte în cavoul familiei de la Fileşti.
Testamentul său a fost unul foarte generos şi viza îngrijirea bisericii, acordarea unor burse, între care instituirea Premiului „Dr. Aristide Ch. Serfioti”, în valoare de 40.000 lei, patronat de Facultatea de Medicină Bucureşti, care urma să fie acordat studenţilor eminenţi, din doi în doi, pentru cele mai bune lucrări medicale. Tot prin testament a lăsat ca, anual, să fie înzestrate mai multe tinere familii din Fileşti, plus 10.000 lei pentru Azilul de Copii din Galaţi. Cărţile din biblioteca sa au fost donate Societăţii Ştiintifice Medicale Galaţi şi Bibliotecii Liceului „Vasile Alecsandri”.
În septembrie 1905, un comitet de iniţiativă, în frunte cu Episcopul Pimen Georgescu, a luat iniţiativa ridicării bustului ce este astăzi în faţa Spitalului Elisabeta Doamna din Galaţi. Gestul era spre aducere aminte şi „ca omagiu de pioasă recunoştinţă pentru eminentele sale fapte”, nu numai "pentru actele sale pline de nobleţe, dar şi pentru personalitatea sa ce toată viaţa a fost pentru omenire un om de mare utilitate cu ştiinţa, cu bunătatea şi cu punga sa”.
Autorităţile, aşteptate să intervină
De ani buni, cavoul familiei Serfioti din Fileşti zace în paragină. Apa şi ninsorile au înrăutăţit foarte mult starea construcţiei realizată din marmură, într-un frumos stil gotic. Este o bijuterie în filigran, care la interior adăposteşte, între altele, o troiţă unicat, din marmură sculptată. De asemenea, picturile din capelă sunt degradate şi dacă autorităţile judeţene şi centrale abilitate, cum ar fi Direcţia de Cultură a Judeţului Galaţi, nu se grăbesc să intervină e posibil ca peste puţin timp să vorbim despre acest monument de patrimoniu la timpul trecut.
