La 9 mai 1943, la Ţuţcani, în judeţul Vaslui, războiul nici nu se sfârşise, dar avea şanse bune: se năştea viitorul poet gălăţean Sterian Vicol. Fiu de ţărani, absolvent al Facultăţii de Filologie Bucureşti, profesor, gazetar, activist cultural. Este unul dintre fondatori şi redactor-şef al revistei „Porto-Franco”, organizator al festivalurilor naţionale „Costache Conachi”, „Grigore Hagiu” şi „Hortensia Papadat Bengescu”, preşedinte al Societăţii Scriitorilor „Costache Negri” Galaţi şi membru, de 30 de ani, al Uniunii Scriitorilor din România (USR). Rămâne o marcă şaptezeci-optzecistă: debut publicistic în 1968, la revista „Amfiteatru”, primul său volum de versuri a apărut în 1976, la Editura Eminescu: „Harfele grâului”. A colaborat la „România literară”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Ateneu”, „Poesis”, „Dacia literară”etc. Este prezent în Dicţionarul General al Literaturii Române, editat de Institutul de Lingvistică al Academiei Române, şi în volumul „Literatura Română Contemporană”, scris de Laurenţiu Ulici. Dacă recent primea Premiul pentru poezie al revistei „Convorbiri literare” din Iaşi, în 2006 îl primea pe cel al filialei ieşene a USR, tot pentru poezie. A fost laureat, în 2002, cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. A publicat, în deceniile de dinainte de Revoluţie şi nu s-a oprit după, multe volume de poezie, la edituri din Bucureşti, Iaşi, Galaţi. Cu „Memoria lui Femios” (Premiul pentru proză al revistei „Convorbiri literare” 2012), poetul devine un prozator interesant, aducând din amintiri flashuri simbolice, cu încărcătură poetică, lumea satului copilăriei sale. În proza sa lirică rămâne „la fel de viguros şi suav”, după cum scria despre noua apariţie prozatorul Dan Plăeşu.
Poetul Sterian Vicol s-a născut de Ziua Europei Scris de Victor Cilincă
Mai multe din această categorie:
