În curtea Bisericii "Sfânta Treime" din suburbia gălăţeană Fileşti, monumentul funerar al dr. Aristide Serfioti - aflat pe lista lucrărilor de patrimoniu, categoria B - stă să cadă. Din 1885, de când a fost construit, cavoul nu a fost reparat niciodată! Intemperiile, umezeala, vântul şi arşiţa soarelui şi-au pus amprenta asupra lucrării monumentale.
Dr. Serfioti a făcut cavoul când a murit “draga lui soţie”, Avrocomi Serfioti, la 23 august 1885. Medicul Serfioti este grec, născut pe 20 iulie 1828. Absolvent al Universităţii de Medicină din München, el a ajuns la Galaţi în 1853, iar în 1857 a fost numit medic şef al Spitalului Militar Galaţi. A murit pe 24 iulie 1905, fiind înmormântat în cavoul familiei, de la Fileşti. După 1880, medicul a fost pricipalul restaurator al Bisericii din Fileşti, edificiu ridicat între 1853-1854 de Stoian Cealâcu şi de postelnicul Iancu Ghica.
Construcţie în stil neogotic
Cavoul de la Fileşti, aflat acum în mare suferinţă, este o lucrare funerară impozantă, făcută din cele mai bune materiale. Impresionează partea de deasupra cavoului - o construcţie în stil neogotic de forma unei cruci. Construcţia este din cărămidă îmbrăcată în piatră de granit. Intrarea în cavou se face printr-un portal constituit din două uşi metalice, peste care s-a aşezat rugina vremii. La interior, monumentul este alcătuit din două camere mortuare; în cea principală, odihnesc sub plăci de marmură trupurile celor doi soţi Serfioti. În partea de răsărit a cavoului, se află o nişă în care este amenajat un mic Altar din marmură albă dantelată. Lumina pătrunde prin două ferestre indirecte, iar pardoseala este din marmură colorată în şah. La interior, încăperea a fost pictată în tehnica fresco, cu desene geometrice şi vegetale.
Însă, infiltraţiile şi umezeala sunt principalii duşmanii ai monumentului, pictura fiind mâncată de ciupercile de pe zid. La exterior, monumentul are aceleaşi răni. Pe alocuri, piatra este spartă, lipseşte ori este acoperită cu licheni şi muşchi.
“Am fost la faţa locului, am văzut care este situaţia şi am constatat că monumentul are mare nevoie de o refacere. Sperăm ca în perioada următoare, împreună cu Arhiepiscopia Dunării de Jos şi Muzeul de Istorie, să urnim din loc un proiect de restaurare”, ne-a spus dr. Nicolae Bacalbaşa, preşedintele Consiliului Judeţului Galaţi.
