Pază cu... cozile de steag! / Nea Tase despre alegerea liderului Radu Macovei la "Viaţa liberă"

Pază cu... cozile de steag! / Nea Tase despre alegerea liderului Radu Macovei la "Viaţa liberă"
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Ne-am pus întrebarea cine a fost cel care a botezat, în toiul Revoluţiei din Decembrie 1989, primul cotidian din spaţiul românesc cu numele de „Viaţa liberă”. Numele ˝Viaţa liberă˝ a fost dat de un membru al Comitetului Judeţean provizoriu de Salvare Naţională, pentru că oamenii se salutau pe sălile consiliului (actuala Prefectură Galaţi n.n.) cu ˝Viaţă liberă!˝ , reţinem din volumul „Cartea cea de toate zilele”, apărută la Almaprint, Galaţi - 2006. S-a spus că "Viaţa liberă" este „continuatoarea fostului ziar ˝Viaţa nouă˝. Afirmaţia comportă o nuanţă. "Viaţa liberă" s-a născut din năzuinţa, curajul şi profesionalismul unor ziarişti care făcuseră ziaristică şi până în 1989, la fostul ziar.

Din rândul voluntarilor

Între cei care au pus umărul la zidirea acestei "istorii a clipei" este şi ziaristul Dimofte Bourceanu, acum pensionar în vârstă de 77 de ani.

"Nea Tase", cum îi spunem noi, a slujit - cu condeiul - cititorii "Vieţii libere" vreme de 38 de ani. Ne-a fost coleg până în 1998, an când a ieşit la pensie. Întâlnirea cu ziaristul Dimofte Bourceanu ne-a pus în temă despre cum se recrutau ziariştii cu aproape jumătate de veac în urmă. "Am intrat în presă în 1960, din rândul voluntarilor fostului ziar ˝Viaţa nouă˝ şi nu mă sfiesc să pun la numărătoare şi anii de lucru de dinainte de 1989. E adevărat, ni se cerea să respectăm ˝obiectivele de partid şi de stat˝, dar eram puşi în slujba oamenilor, pe care încercam să îi ajutăm, prin articolele noastre, în orice împrejurare. Cuvântul oamenilor, transmis de ziarişti, avea altă rezonanţă la nivelul autorităţilor, în comparaţie cu indiferenţa de astăzi", constată interlocutorul.

Cum l-a surprins momentul 22 decembrie 1989, pe "Nea Tase", aşa cum îi spun apropiaţii? „Pe drum. Eram pe strada Primăverii, actuala Eroilor, şi mă îndreptam spre Judeţeana de partid, actuala Prefectură, unde trebuia să las la fosta conducere un material în care luam poziţie ˝faţă de actul de vandalism la care incita Laszlo Tokes˝, material la care lucrasem în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989... Din stradă, am observat că balconul Prefecturii era luat cu asalt de inşi mai mult sau mai puţin cunoscuţi. Era pe acolo inclusiv celebra Mariana, personaj pe care îl cunoscusem în arestul Poliţiei Galaţi, cu ocazia unor relatări despre rele moravuri... Am observat că erau aruncate din balcon tablouri, cărţi şi foarte multe dosare... Am dat să merg în redacţie, dar era uşa închisă, aşa că m-am îndreptat spre Universitate. Cum nu mi-am găsit prietenii, m-am îndreptat spre restaurantul Pescarul, unde m-am întâlnit cu Cornel Lupaşcu, fostul secretar de redacţie la Viaţa liberă... Îi spun colegului meu: ˝Cornel, s-a terminat!˝” Dar, împreună am pornit ˝pe teren˝, pentru a lua pulsul evenimentelor; am văzut multe grupuri de huligani, ceea ce ne-a determinat să ne îndreptăm spre casă. Dar, în scurt timp, am primit vestea că trebuie să ne adunăm la tipografie să facem un alt ziar, cotidianul „Viaţa liberă”, la care am slujit până în 1998”, povesteşte nea Tase.

Noaptea lui 22 spre 23 decembrie

În noaptea de 22 spre 23 decembrie, nea Tase, alături de alţi colegi ziarişti, au făcut primul ziar din România. Începutul cotidianului „Viaţa liberă” a fost unul plin de curaj, de speranţă, amestecată cu teamă. „Am stat cu pătura în cap, împărţeam acelaşi petic de pătură cu Ion Manea. Am scris pe masa de împachetat ziare. Erau relatări foarte scurte, pe care le-am tot modificat, fiindcă de la un minut la altul realitatea se schimba, era alta”, spune Dimofte Bourceanu.

Cum s-a ales liderul de grup? "Toţi am considerat că liderul trebuie să fie ziaristul Radu Macovei, director al cotidianului „Viaţa liberă” Galaţi până în anul 2011. Pentru noi, cei care lucrasem la fostul ˝Viaţa nouă˝, Radu Macovei era şi rămâne cel mai bun condei. Lucrase la secţia Cultură şi noi toţi îl respectam. Ba chiar era un fel de disident în fosta redacţie şi de fiecare dată am zis că e cel mai bun! Şi apoi, Radu nu a făcut rău nimănui”, mărturiseşte Dimofte Bourceanu.

Între multele amintiri care alcătuiesc viaţa ziaristului Dimofte Bourceanu, intră şi cele legate de primele zile de libertate, dar şi cele de ziarist în vremurile fostului regim. „În 25 decembrie, am făcut pază cu Ştefan Dimitriu şi am păzit actualul sediul al redacţiei "Viaţa liberă". Erau fel de fel de indivizi dubioşi şi cu ce să apărăm, am stat cu cozile de la steag”, spune interlocutorul.

 

Citit 1341 ori Ultima modificare Duminică, 22 Decembrie 2013 17:19

5 comentarii

  • postat de Mariei Stanciu Craciunul cu bine
    Miercuri, 25 Decembrie 2013 09:44
    5.13.210.***
    Cu ''adevarul'' si ''perfectiunea'' e o problema mare si numai ignorantii ori imaturii mai ravnesc la atingerea lor. Doar vox populi , fiind vocea lui D-zeu, se mai apropie.
    Celelalte articole cu '89 sunt bune, nimic de zis. Insa vezi ce reactii virulente au starnit cele religioase recente, cu Barbosiul si cel al IPS.
    Iar anul asta , asa, in virtutea adevarului pe care l-ai citat, nu ai raspuns comunitatii la o intrebare simpla dar de neocolit : cand returneaza IPS comunitatii cele doua vile norvegiene pe care tu le-ai numit ''niste casute''. sic !

    Cat despre neobosita ta ravna, ziaristica desigur, de a-mi afla locul de rezidenta, Galati, Braila sau Focsani, ai mare grija sa nu incalci o conventie de care ti-am mai pomenit si de a carei efecte n-ar putea sa te salveze nici vechii tai tovarasi din pcr.
    15
    9
    Raportează
  • postat de paun
    Miercuri, 25 Decembrie 2013 07:26
    5.13.161.***
    Domnule, generic numit, ds. Te-ai mutat la Braila... Cat despre nostalgii, vad ca nu ti lipsesc si le atribui si celorlati ”nostalgii!” pe masura celor nostalgiilor si neputintelor tale. Un ziarist are datoria sa reflecte adevarul, nu sa fie neaparat pe placul dumitale, care - oricum ar fi acel adevar - dumitale tot iti miroase. Si ai motive, tu esti perfectiunea, nu i asa?!...
    8
    1
    Raportează
  • postat de ds
    Luni, 23 Decembrie 2013 11:53
    79.116.101.***
    i















    Imi pare rau draga MS pt. tine. Te-a coplesit iar nostalgia dupa trecutele vremi, fara a le intelege nici acum. O sa continui sa fiu neingaduitor cu tine asa cum si cu mine si cu toti viata e neingaduitoare. Sper insa sa fiu cinstit. Cam asta-i imaginea ta edulcorata despre '89, Mariana, huligani, ajutorul dat de Viata Noua oamenilor inainte si dupa, huliganismul lui Tokes ? Despre ce mai avea Ion Manea in permanenta sub patura -nelipsita-i sticla de alcool- ai ''uitat'' sa amintesti. Slava D-lui ca n-am facut parte din ''elita'' voastra.

    Craciunul cu bine
    3
    7
    Raportează
  • postat de dana
    Luni, 23 Decembrie 2013 07:35
    5.13.142.***
    imi aduc aminte cum se distribuia gratis prin oras si acumm mai am din primele 3 numere ale ziarului
    0
    1
    Raportează
  • postat de CI
    Luni, 23 Decembrie 2013 06:56
    5.13.144.***
    Amintiri ,amintiri. Eu imi amintesc un fapt petrecut cu vreo doua saptamani inainte de 22 decembrie 1989 . Era in ziua de Sf.Nicolaie si la ordinul directorului ,urmare a indicatiei primului de la jud.de partid ,am insotit un redactor de la" Viata Noua' in zona Vames-Umbraresti ,sa realizeze un material despre cum se achita ceapistii de astuparea santurilor in care se montase conducte de irigatii ,sarcina trasata amaratilor de tarani de partidul ,printre altele si al lor. Prea multe nu am avut ce vedea si redactorul ce relata , am avut sansa sa ajungem la un santier unde erau sarbatoriti vreo 6 cu numele Nicolaie.Au fost foarte bune si pastrama si vinul ,acesta dezlegand limbile tuturor iar in final conversatia ajunsese sa se poarte in "franceza' . Reportajul care trebuia sa critice s-a transformat in unul elogios la adresa celor controlati ( risca cel care-l scria)iar reporterul respectiv a ajuns dupa nici trei saptamani in conducerea cotidianul "Viata Libera " . Controlul a avut totusi loc la 10 zile de la ultima scrisoare de avertisment transmisa de liderul sovietic "geniului Carpatilor " si 3 zile dupa intalnirea din portul Malta , pe vasul sovietic "Maxim Gorki" ....................Aceasta a fost o amintire despre rolul ziarului local inainte de 22 dec. '89 ,cu mici exceptii a fost trompeta propagandistica a "organului de partid" , ceva ,ceva ramasite se mai observa si in formatul actual.....evident cu partidele actuale.
    2
    2
    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.