(trei duminici)
Tocmai Acolo mă aşteaptă un strop de lumină
în ochii Mariei amari şi hercinici;
nu ştiu ce este Acolo şi unde se află Acolo,
dar ştiu că ochii Mariei sunt două duminici.
Aşa mi-a spus mama într-o sâmbătă seara,
când mai aveam doar o noapte
până în dimineaţa celei mai aşteptate zile
dintre cele şapte.
Şi eu i-am crezut mamei toate cuvintele,
dar nu am putut să scot nici un cuvânt
şi să-i spun că Maria
nu mai vine şi nu mai pleacă nicicând.
Desigur, a venit cea mai aşteptată şi lungă zi
dintre cele şapte,
şi Singurătatea cu două duminici pe tavă,
şi Maria rămasă veşnic departe.
