Parohia comunităţii ortodoxe române din Praga, Republica Cehia, este una dintre cele 80 de parohii aflate în jurisdicţia Arhiepiscopiei Ortodoxe de Praga, eparhie ce ţine de Biserica Ortodoxă a Cehiei şi Slovaciei. Această Biserică a fostei Cehoslovacii (dizolvată în 1993) are patru arhiepiscopii: două în Cehia şi două în Slovacia.
I-am surprins pe românii din Cehia la rugăciune, imediat după sărbătorile de Crăciun şi Bobotează, în Biserica „Sf. Arh. Mihail şi Sf. Voievod Ştefan cel Mare”. Frumoasa biserică din lemn, monument de patrimoniu, este singurul loc de rugăciune al românilor din Praga. Parohia Ortodoxă Română din Praga este în grija părintelui Adrian Ioan Danciu, de loc din Arad, care slujeşte în monumentala biserică din lemn, cedată Cehiei de Biserica Ortodoxă din Ucraina.
Necesitate ”acută”
Tânăra parohie a românilor din Praga a fost înfiinţată ca o necesitate „acută”, în 2009. „Ne pusesem problema înfiinţării unei parohii încă din 2007. Abia în 2009, câţiva români din Praga, cu sprijinul Ambasadei României din Cehia, au făcut demersurile necesare pentru un loc de rugăciune”, spune Adrian Buta, membru în CE al Asociaţiei Românilor din Republica Cehia.
Biserica românilor din marea capitală europeană este duminică de duminică neîncăpătoare. Este plină de copii, ceea ce face ca media de vârstă a celor ce vin să se roage să fie de vreo 40 de ani. Cel mai mic enoriaş român din Praga are sub un an, iar cel mai în etate are 84 de ani şi este un ceh, se pare… catolic.
Misiune departe de casă
La Praga, părintele Andrei Ioan Danciu liturghiseşte în bisericuţa de pe vârful Colinei Petrin, dar mai ales în casele tinerilor români risipiţi în toată Praga. Potrivit recensământului din 2011, în Cehia ar fi aproximativ 4500 de români, cei mai mulţi lucrează în IT. Numai în 2013, părintele a botezat 38 de prunci. „Nu ştiu cum se face misiune în România, dar ştiu cum e aici. Unii creştini au timp, alţii nu au timp să ajungă la biserică. Adeseori vin şi mă roagă să merg să le sfinţesc casele. Uneori îmi propun să ajung în aceeaşi zi la 3-4 familii, dar distanţele mari şi programul lor de lucru mă determină mai mereu să mai amân câte o vizită-două”, spune părintele Andrei.
Sprijinul Primăriei "Praga 5"
Biserica ”Sfântul Arhanghel Mihail şi Sfântul Voievod Ştefan” din Praga este unică în felul ei. Pentru că este monument de patrimoniu, ceea ce face ca Primăria "Praga 5" să pună umărul la unele lucrări. În 2013, pentru restaurarea s-au alocat 10.000 de coroane, fapt care s-a văzut în înnoirea edificiului din lemn, greu de întreţinut. Dincolo de spaţiul limitat al edificiului care devine neîncăpător, Biserica Românilor din Praga însufleţeşte Grădina Kinsky duminică de duminică. Inedit este că rugătorii care merg la această biserică, aşezată în vârful colinei Petrin din Praga, sectorul „Praga 5”, parcurg cale de mai bine de un kilometru prin această grădină cu potecile desfăşurate în spirală. Oricâtă trudă ar fi însă, Biserica din Praga este pentru românii din Praga un far luminos care luminează în mijlocul acestei mari capitale europene. Este locul unde se regăsesc sufleteşte şi unde românii pot plânge sau se pot bucura româneşte.
Monument de patrimoniu
Biserica ”Sfântul Arhanghel Mihail” din Praga a trecut în jurisdicţia Bisericii Ortodoxe din Ţările Cehe şi Slovace la începutul anului 2008. Edificiul este din lemn şi datează de la mijlocul veacului al XVII-lea şi este situat în Grădina Kinsky, în punctul cel mai înalt al Colinei Petrin. Iniţial, biserica a fost zidită de Comunitatea Ortodoxă Ucraineană, în comuna Velke Loucky, situată lângă Mukacevo. Este făcută în stilul ”bojkov”, adică stilul bizantin rus, specific mijlocului de veac XVII. Are 14 metri lungime şi 8 metri lăţime la abside. Are trei turle, în numele Sfintei Treimi şi este organizată în trei părţi: altar, pronaos și naos şi pe fiecare se înalţă câte o turlă din bârne. Turla centrală are 17 metri înălţime.
Biserica este o bijuterie din lemn de mijloc de veac XVII, fiind îmbinată ”în cuie şi pene din lemn ales”. Îmbină elementele stilului bizantin rus cu cele de ”baroc sătesc”. Potrivit tradiţiei ortodoxe ruseşti, la turle, la exterior se îmbină elemente de decor în culori alb, verde şi roşu. În simbolistica ortodoxă cele trei culori ne trimit la virtuţile creştine: credinţa, speranţa şi dragostea.
Biserica "Sf. Arh. Mihail" din Praga a fost ”complet demolată” la 1793, fiind vândută comunei Medvedoce. În 1929, rutenii din Medvedoce au donat Biserica oraşului Praga. Ceremonia de predare şi de aşezare a bisericii în Grădina Kinsky, unde este şi astăzi, dar ca biserică a ortodocşilor români din Praga, s-a făcut după ce a fost dezmembrată şi transportată în vagoane. Atunci, costurile au fost suportate de Muzeul Naţional şi de Ministerul Culturii şi Culturalizării din fosta Cehoslovacie. Resfinţirea s-a făcut în 10 septembrie 1929, în prezenţa autorităţilor oraşului Praga, a guvernatorului Ruteniei şi a sătenilor din Medvedovce, îmbrăcaţi în straie tradiționale. Astăzi este plină de straie tradiţionale româneşti şi de chipuri de sfinţi români. Icoanele sunt făcute de Cristian Teofil Pop, român din Sighişoara, iar cea de pe catapeteasmă de studenţii de la Facultatea de Teologie Ortodoxă Bucureşti. Este monument de patrimoniu naţional şi este în atenţia Muzeului Naţional din Praga, Departamentul Etnografic.
