Cu această sintagmă am putea defini expoziţia pictorilor Cristina Lefter şi Nelu Pascu, deschisă la Muzeul de Artă Vizuală (organizator, Gheorghe Miron). Ambii artişti, stabiliţi în Italia, la Milano, se bucură de un deosebit succes în patria adoptivă, dar şi în alte ţări din spaţiul european. Deşi au stiluri diferite, au ca predominantă cultivarea culorii în armonii expresive, şocante şi exaltarea ei până la intensităţi maxime şi violenţă.
Cristina Lefter
Artista, absolventă a Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi (prof. Valeriu Gonceariuc), este preocupată de peisaj, natură statică, portret şi de compoziţia aflată sub semnul abstracţionismului. Motivele frecvente sunt pădurea, arborii (înveşmântaţi în chiciura iernii, atinşi de purpura şi aurul toamnei sau aflaţi în plină vitalitate a frunzişului), coline acoperite de vegetaţie, poteci, toate redate într-o viziune în care figurativul şi poezia predomină.
Şi atunci când discursul este condus către abstracţia lirică, elementele de la care porneşte sunt tot din domeniul realului: ploaia, vârtejul, zorii zilei, aurora boreală, reflexele apei. Artista pictează pe dominante cromatice, materia picturală este când optimistă, luminoasă şi strălucitoare, când mai tensionată.
Tehnica drippingului
Tehnica în care îşi realizează tablourile este cea a drippingului. Pornind de la pictura americanului Jackson Pollock, cultivată de acesta de prin 1947, Cristina Lefter foloseşte vopselele industriale (emailuri) combinate cu diferiţi lianţi, pe care pur şi simplu le picură pe suportul de pânză.
Deseori apelează şi la uleiul pentru pictură şi la acrilice. Rezultatele texturale sunt surprinzătoare. Culoarea, petele, grafismele sunt dirijate pentru a ajunge la imaginile şi efectele dorite. Fantezia artistei, plăsmuirile iconice sunt cuceritoare.
Există în tablourile ei o fluenţă, o circulaţie spaţială a culorii de mare sensibilitate, împăstări şi rafinamente coloristice impresionante. Roşul incendiar, albastrul şi verdele de diferite nuanţe, galbenul, ocrul, oranjul, violetul, griurile, negrul şi albul alcătuiesc o simfonie cromatică în care fiecare ton, fiecare pată, fiecare linie concurează la crearea unor ansambluri bine structurate, echilibrate, armonioase, care au un impact extraordinar asupra afectului receptorului.
Arborii din pânzele sale par nişte făpturi gracile care se înfioară în oglinda cerului, vegetaţia exultă în lumina zilei, văzduhul vibrează în armoniile delicate ale unei muzici diafane.
În portretele feminine şi în compoziţiile cu femei, Cristina Lefter caută să pună în evidenţă frumuseţea fizică a modelelor, dar să le şi reliefeze câte ceva din trăirile generatoare de afecţiune, extaz, bucurie, durere sau nelinişte. Naturile statice cu flori, „alchimii florale” cum le numeşte artista, sunt reprezentări poetice subtil caligrafiate, în care vegetalul îşi păstrează prospeţimea, fragilitatea, candoarea, alcătuind un tot armonios dimpreună cu peisajele şi compoziţiile abstracte.
Nelu Pascu
Cum însuşi se caracterizează, Nelu Pascu este „bolnav de culoare”. Alegându-şi-l ca model în pasiunea şi dăruirea pentru pictură pe Van Gogh, olandezul considerat precursorul expresionismului, artistul practică o pictură ce pendulează între real şi abstract.
În expoziţie predomină lucrările abstracte, colajele, obiectele pictate. Tablourile lui sunt în general de mari dimensiuni, compuse în registre verticale şi orizontale de anumite tonalităţi cromatice, cu geometrii ingenioase, concepute după scheme decorative ce le apropie uneori de tapiserie.
Pensula este înlocuită de cuţitul de paletă. Pasta (ulei sau acrilice) este aşezată din abundenţă, în straturi groase, cu reliefuri şi basoreliefuri, în care pictorul încorporează colaje din materiale din cele mai diverse: gheme de sfoară, sculuri de bumbac şi lână, încălţăminte, articole de vestimentaţie, flori din plastic etc. Culorile sunt folosite în starea lor pură, aşa cum se află în tuburi şi în recipientele de ambalaj.
Vitalism debordant
în pânzele sale există un vitalism debordant. Pulsul trepidant al vieţii se simte în freamătul robust al culorilor, în spontaneitatea şi gestualismul cu care pictează. Criticul de artă italian Vera Agosti îi definea pictura „instinctivă, posedantă, energică, o pictură care fascinează şi cucereşte”.
Urmărind transpunerea prin culoare a universului său, Nelu Pascu găseşte echivalenţe plastice care în anii din urmă i-au adus notorietatea şi i-au sporit cota lucrărilor la licitaţiile de artă. Vigoarea picturii sale, poetica sa îndrăzneaţă, libertatea în exprimare au devenit recognoscibile pentru cei care îi urmăresc evoluţia.
Actuala expoziţie creează o imagine edificatoare asupra creaţiei celor doi artişti plastici, aflaţi în plin proces de evoluţie, demonstrând că succesul lor european nu este întâmplător.
În fotografii:
1: „Compoziţie I” - Nelu Pascu
2: „Alchimie florală” - Cristina Lefter
