Într-un oraş lipsit de propriul teatru, de orchestră simfonică şi de cinema, te-ai aştepta ca infuzia principală de cultură să vină de pe simezele muzeelor şi din industria cărţii. Alături de Biblioteca Municipală „Şt.Petică”, Muzeul Mixt, Casa de Cultură şi Galeria de Artă „Gh.Petraşcu”, librăriile ar trebui să fie cel mai frecvent loc de pelerinaj cultural sau educativ.
Trei librării bazate
Dacă ne raportăm la sensul larg al cuvântul „librărie”, în Tecuci funcţionează cinci societăţi cu un astfel de nume. Practic însă, tecucenii sunt aprovizionaţi cu porţii de cultură scrisă de trei librării, pentru că doar acestea aduc pe standuri şi o ofertă considerabilă de carte. Activitatea celorlalte două („MotorCar” şi „View Point”) se reduce la papetărie, la servicii de copiat documente sau la vânzarea de produse de tot soiul.
Când spui carte de vânzare în Tecuci spui „Cristian Comexim”. Cele două librării pe care le deţine societatea reprezintă infuzorul principal de noutăţi editoriale din oraş.
În cele trei puncte comerciale „Graphotek”, tecucenii nu găsesc doar standuri elegante cu carte şcolară, în special, dar au şi o ofertă largă de produse de papetărie. „Graphotek” e axată în principal pe servicii de publicitate şi deţine propria tipografie.
„Grafit Design” este o librărie mai nouă, în care cartea, rechizitele şi serviciile de grafică se îmbină într-un spaţiu destul de generos.
Dulcegării în loc de cărţi
Totuşi, în ultimii ani, nici Tecuciul nu a dus lipsă de poveşti cu librării închise şi transformate în afaceri mult mai profitabile. Ca, de exemplu, librăria de lângă Biblioteca Municipală a devenit gelaterie, într-o alta s-a deschis un magazin de mobilă, în timp ce una a fost transformată, la un moment-dat, în mezălerie.
Nicio filă de carte nu a cedat, însă, la Tecuci, în faţa tentaţiilor vreunui cazinou, cum s-a întâmplat la Galaţi, cu fostul sediul al Librăriei Humanitas.
Ofertă largă, cumpărători rari
Unul dintre administratorii de la „Grafit Design”, Valeriu Precupanu, crede însă că Tecuciul stă ceva mai bine decât Galaţiul la capitolul librării şi oferta lor de carte. „Ştiu bine şi librăriile din Galaţi, aşa că îmi permit comparaţia. Raportat, bineînţeles, la numărul de locuitori, tecucenii au o ofertă mai mare de cărţi. Pentru noi, librarii, e mai greu însă, pentru trebuie să ne împărţim cititorii.”
Cititori care îşi găsesc din ce în ce mai rar bani, dar poate şi timp, ca să treacă pragul librăriilor. „Am comandat de la edituri cărţi considerate foarte bune, dar care au rămas neatinse în rafturi timp de doi ani de zile”, se miră tecuceanul, cunoscut de gălăţeni şi ca fotograf profesionist, expozant nelipsit de la saloanele foto.
Cel mai mult îl intrigă faptul că vede tot mai puţini tineri întrebând de apariţii editoriale nou intrate în librărie. „Acum un an am avut ultimii clienţi fideli din rândul elevilor de liceu. Înainte frecventau librăria cel puţin 15-20 de elevi, cu care puteam să conversez frumos despre o carte. Probabil acum nu le mai este indusă pasiunea de a citi”, spune Valeriu Precupanu.
Achiziţii puţine la bibliotecă
Librăriile tecucene rămân, pentru împătimiţii de lectură, principalul barometru al pieţei editoriale din România. Biblioteca „Şt. Petică” nu poate ţine ritmul cu noile apariţii, asta şi din cauza fondurilor destul de mici alocate de autorităţi pentru achiziţii.
Dacă în 2008 municipalitatea a dat 600 milioane lei vechi pentru ca bibliotecari să cumpere cărţi, în 2009 tecucenii vor găsi şi mai puţine volume noi în rafturi. Asta pentru că suma alocată achiziţiilor în bibliotecă s-a redus, într-un an de criză, la jumătate.
Foto 1: Unul dintre magazinele „Cristian Comexim”, cea mai cunoscută firmă de librărie din Tecuci
Foto 2: Librăria „Graphotek”
