Semnalat încă din port, gară şi la celelalte intrări în oraş prin mari panouri sau bannere, ba şi prin indicatoare stradale, să n-ai cum să nu-l găseşti, între blocurile D 14 şi D 16 de pe str. Oţelarilor, într-o piaţetă amenajată, te întâmpină o construcţie scundă, care te lasă să cobori sub pământ, unde vedem cel mai important cavou roman din răsăritul ţării, o dovadă că retragerea aureliană n-a lăsat vid pe aceste meleaguri! Zona a devenit astfel turistică, beneficiind şi de vecinătatea Turnului de Televiziune, proaspăt vopsit, care vă poate arăta oraşul şi de sus, şi plaja, care de curând este legată cu portul de bărci şi întreaga Faleză a Dunării, frecventată de mulţi străini, de când vasele de croazieră europene opresc şi la Galaţi… Este un fragment dintr-un viitor şi, din păcate, doar POSIBIL reportaj despre cum AR PUTEA ARĂTA Galaţiul turistic peste ani, când cavoul roman din cartierul „Dunărea” ar fi pus în valoare. Deocamdată, el este undeva sub o ghenă de gunoi (odioasă alăturare!), protejat in situ, mai pe româneşte, îngropat ieftin, la loc, după descoperire, pentru a nu fi distrus complet… Aşa cum se proceda cu bănuiţii vampiri, cărora li se înfingea un ţăruş în inimă, un şantier a vrut să toarne deasupra un bloc!
„Cazemata” greu de demolat!
„Cavoul Roman”, construit în secolul IV d.Hr., a fost descoperit din întâmplare, în 1974, în timp ce se lucra la construcţia blocurilor care trebuiau să asigure un cămin valurilor de angajaţi ai Combinatului. Poate s-ar fi distrus atunci complet (a şi fost parţial afectat!), ca să se depăşească planul la construit apartamente, fără a se opri lucrările „pentru fleacuri”, dacă nu s-ar fi bănuit că ar putea fi… o cazemată.
Poate şi ideea unei anchete a Miliţei ori Securităţii, dacă nu s-ar fi cercetat eventuala prezenţă a muniţiei, poate educaţia, i-a făcut pe constructori să anunţe Muzeul Judeţean de Istorie. Arheologul Mihalache Brudiu a avut atunci surpriza să descopere o adevărată comoară culturală din timpul lui Constantin cel Mare! „Dacă am avea în Dobrogea 100 asemenea cavouri nu ar avea importanţa pe care o are descoperirea de la Galaţi", puncta academicianul Emil Condurache, pe atunci preşedintele Comisiei Monumentelor Istorie, dovada că aici nu era vid după retragerea aureliană! „Emoţiile acestea sunt numai ale mele”, spune acum prof. univ. dr. Mihalache Brudiu. Faţă de alte cavouri romane (cavou roman descoperit la Constanţa), chiar şi din acelaşi secol, descoperite în Dobrogea, al nostru e unic: e cel mai mare descoperit în Dobrogea şi la Dunărea de Jos şi singurul la nord de Dunăre!
Primăria - în proces
De la consilerul Marius Mitrof, de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură, am aflat şi că recent Primăria Galaţi a solicitat reînnoirea documentaţiei pe care Direcţia de Cultură a trimis-o periodic. Emanuela Turcu, purtător de cuvânt al primarului, ne-a explicat că un prim pas a fost făcut prin demolarea unor construcţii din zonă, însă este în plină desfăşurare un proces al Primăriei: investitorul a deschis acţiune împotriva administraţiei publice gălăţene, cerând suspendarea demolării. Abia după pronunţarea Justiţiei se va şti cum va fi dezvoltată zona. Anii trecuţi a mai existat şi o propunere, controversată, căci ar fi cerut dezmembrarea iniţială a zidurilor antice, pentru mutarea într-o zonă mai propice vizitării. „Ne dorim în continuare punerea în valoare a monumentului. După demolarea construcţiilor din zonă, care s-au ridicat profitându-se de vidul legislativ din domeniu, se vor face săpături, iar specialiştii vor hotărî. Este foarte important să punem în valoare Cavoul Roman!” Nu e departe de necropola din Cartierul „Dunărea” se ridica şi Castrul roman de la Tirighina, de la care începe şi limesul – celebrul Val al lui Traian… O adevărată rezervaţie de istorie antică, încă în aşteptare. ..
Cum arăta monumentul la descoperire
„M-am bucurat când am mai găsit şi resturi de oase”, mi-a spus arheologul Mihalache Brudiu. Căci mormântul a fost prădat, din vechime… Sicriul de lemn fusese depus într-o cistă (firidă) din peretele gros de 1,60 m. Pe perete se mai păstra încă pictura, realizată în tehnica frescei, monocromă: de culoare roşie, cu ornamente din spic de grâu stilizat. La partea inferioară a zidului a descoperit atunci trasate dungi roşii, îşi aminteşte arheologul… În cartierul „Dunărea” s-au construit în timp blocuri... peste Istorie antică! Ar putea să mai fie însă cavouri şi în necropola de lângă Tirighina, crede profesorul, care a identificat acolo 18 tumuli (sau gorgane – movile de pământ care indicau prezenţa, dedesubt, a mormântului), 13 - semnalaţi de Pârvan.
Aflat pe Lista Monumentelor Istorice, Cavoul subteran (foto- aşa arată zona!) al unui conducător militar, avea 12 metri lungime şi 9 - lăţime, 4 în înălţime, 1,7 în grosime, era acoperit de un tumul, avea un culoar şi o cameră funerară cu cistă şi absidă plus o absidă pentru ritualuri, ziduri de piatră, tencuite cu var pictat cu tempera roşie şi brună şi bolţi din cărămidă.
Un „frate” mai mic
Consilierul Marius Mitrof, de la Direcţia de Cultură, crede, după studierea documentaţiei publicate, că monumentul gălăţean seamănă cel mai mult cu altul, de mai mici dimensiuni însă, descoperit la cetatea antică Ibida, lângă Tulcea, şi ne-a oferit o imagine. Acolo, monumentul e protejat, în câmp, de un acoperiş din tablă şi vizitat de turişti. Situl e semnalat încă de pe drumul european. Turiştii pot vedea şi arheologii lucrând pe şantier. „La Galaţi, nici măcar dl. profesor Brudiu nu-şi aminteşte exact poziţia cavoului roman din carterul „Dunărea”. Am dori ca locul să fie decopertat, monumentul să fie pus în valoare!” - spune consilierul.
