Viaţa şi opera celui mai mare poet al neamului nostru, Mihai Eminescu, au constituit temele care i-au inspirat numeroase lucrări pictorului Nicolae Spirescu. În ansamblul operei artistului gălăţean, ele formează ciclul „Ipostazele geniului”. În 1989, maestrul a donat unele dintre aceste tablouri Bibliotecii „V.A. Urechia”. Altele au rămas în colecţia personală a autorului.
La 120 de ani de la trecerea în eternitate a poetului, Nicolae Spirescu a ţinut să reunească pe simezele Galeriilor de Artă „Nicolae Mantu” toate aceste lucrări, într-o „Retrospectivă Eminescu”.
Portretele geniului
Urmărind tablourile, parcurgem un traseu lung, de la acea pânză intitulată „Memento mori” (căreia pictorul i-a adăugat versurile „Revarsă linişte de veci/ Pe noaptea mea de patimi”), pentru care a primit în 1949 Premiul „Tinerimea română”, până la chipul luciferic al poetului din fotografia făcută la vârsta de 19 ani la Viena.
În prima, imaginea este sculpturală, concepută de pictor pentru a servi unui posibil monument la mormântul lui Eminescu din Cimitirul Bellu. Culorile sunt sobre, materia picturală este onctuoasă, aşezată în straturi groase, volumetria personajelor este bine pusă în evidenţă în spaţiul bidimensional al tabloului. În cea de a doua pânză, admirăm un Eminescu romantic, cufundat în gânduri, visător, cu o expresie a cărei lumină izvorăşte din interiorul fiinţei.
În alte imagini, poetul este ipostaziat alături de Veronica Micle sau de membri ai Societăţii „Junimea”. Sunt portretizaţi Ion Creangă şi Titu Maiorescu, pătrundem în universul poeziei eminesciene printr-o serie de tablouri intitulate „Frescă”, „Unde eşti copilărie …”, „La steaua”, „Menuet floral”, „Rădăcinile permanenţei”, „Nemurire”, „Coloane”. Pe retină ne rămân imprimate secvenţe ce amintesc de „Scrisoarea III”, „Doina”, „Povestea codrului”, „Fiind băiat păduri cutreieram”, „Luceafărul”, „Veneţia”, „Ce te legeni …”, „Închinare lui Ştefan cel Mare”, „Se bate miezul nopţii” etc.
Peisaje
Nicolae Spirescu a adus în expoziţie şi lucrări care reprezintă, de pildă, Mănăstirea Suceviţa (monument arhitectonic considerat „testamentul” artei vechi moldoveneşti din epoca ştefaniană), peisaje din Viena, Milano şi Veneţia, nuduri, portrete ale unor personalităţi ale muzicii şi literaturii române: Ciprian Porumbescu, George Enescu, Sergiu Celibidache, Panait Istrati şi Grigore Vieru. Sunt lucrări evocatoare, străbătute de un lirism cald, pictate în culori sensibile, vibrante, care întregesc expoziţia şi-i sporesc forţa emoţională.
