* Consiliul Local a alocat anul acesta 1.657.000 lei unor lăcaşuri de cult *
Cu toate greutăţile pe care le presupune interminabila criză, Consiliul Local Galaţi a găsit ceva resurse pentru ca bisericile noastre să poată continua lucrările începute cu ani în urmă.
Astfel, în 2009, pentru 37 de sfinte locaşuri de cult - din care trei nu aparţin bisericii majoritare - s-au alocat 1.657.000 lei. Sunt sume cuprinse între 22.000 lei şi 97.000 lei, alocate unor biserici care derulează lucrări serioase de zidire sau restaurare.
Între sfintele locaşuri cu cele mai mici alocaţii ne-a atras atenţia Biserica „Sfântul Dimitrie” din cartierul Bădălan, sfânt locaş aflat în mare suferinţă şi care a intrat într-un program de restaurare de câţiva ani. Ştim că sunt probleme, dar singura şansă a acestei vechi biserici, în care s-a reluat rugăciunea după 20 de ani, este o resursă bugetară, cunoscut fiind că cele 72 de familii care locuiesc în cartierul Bădălan nu vor reuşi să susţină, financiar vorbind, lucrările complexe de la această biserică.
Cele mai multe dintre sfintele biserici din municipiul Galaţi au primit câte 47.000 lei. Unele desfăşoară lucrări de zidire, în noile parohii, altele sunt în plină restaurare, cum e cazul Bisericii „Sfântul Mc. Pantelimon” ce a avut de curând hramul. Ca idee, aici pentru a putea realiza numai fundaţia e nevoie - per total - de 80.000 lei şi pentru ca să poată demara aici lucrările de restaurare e nevoie de măcar jumătate din sumă. Nu reproşăm nimănui, ci dorim să facem o idee cititorului despre necesităţi şi potenţialul real.
Apreciem efortul autorităţii locale, cu atât mai mult cu cât, repetăm, oamenii - în calitate de contribuabili - înseamnă Biserica. De asemenea, ne bucură că pentru bătrâna Biserică „Sfântul Haralambie” din Piaţa Centrală s-au alocat 97.000 lei, aproximativ 1 miliard de lei vechi, cu atât mai mult cu cât acest sfânt locaş este un proiect mai vechi care trebuie urgentat, pentru că la cimitir mai tot omul are o rudă înmormântată şi apelează măcar o dată pe an la biserica din zonă.
În plus, biserica din apropierea Cimitirului „Sfântul Lazăr” este închinată unei familii de Voievozi români - Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu şi fiilor săi - şi măcar din această perspectivă lucrările ar trebui urgentate.
Sunt importante aceste alocaţii bugetare, însă sărăcia oamenilor - pe zi ce trece tot mai mare - va îngreuna şi mai mult ridicarea sau restaurarea sfintelor locaşuri de cult din municipiul nostru. În acest moment, în municipiul Galaţi, sunt puţine biserici care şi-au permis să adauge - de la începutul anului - o cărămidă la zidul început sau să pună o mistrie de ciment pentru restaurare. La sărăcia care este, e greu de crezut că lucrurile se vor îndrepta curând.
În vremurile grele, înaintaşii noştri organizau prescripţii publice pentru a salva câte un monument de patrimoniu sau pentru a ridica o biserică sau a susţine anumite activităţi de asistenţă socio-medicală. Nu ştim cine ar trebuie să ia o astfel de iniţiativă, însă ştim sigur că unele sfinte biserici, fie în construcţie, fie în restaurare au nevoie de o mai mare susţinere.
Oamenii sunt din ce în ce mai săraci şi doar din vânzarea de lumânări şi obiecte de colportaj (iconiţe, cărţi bisericeşti şi altele), slujitorii de la altar nu vor putea face mare lucru. De aceea, credem că ideea unei prescripţii publice ar mai salva măcar câte ceva dintre bisericile de patrimoniu.
