MAI MULT CA SF-UL | Electricianu´
Foto: Ilustrație de Victor Cilincă

MAI MULT CA SF-UL | Electricianu´
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Deşi se dădea în vânt după sosul cu usturoi Worcestershire, cu niţică miere şi piper, contele Dracula refuză politicos: se întâlnea cu Mariana şi voia să miroasă frumos! Era într-un restaurant burghez clandestin, comuniştii ăştia nu ştiu să mănânce fastuos, ca pe vremea când contele avea castelul ăla la Bistriţa. Acum se dădea drept electrician şi purta stofe scumpe doar drept căptuşală pe sub combinezonul de muncitor, dar tot era un tip bine, deşi avea totuşi o vârstă: aproape cinci veacuri. Era nemuritor, prin comparaţie cu pământenii, nu-i putea veni de hac, ca să vezi, decât enzima aia, reverstranscriptaza, pe care domnul profesor Luc Montagne, de la Institutul Pasteur, o identificase anul trecut drept cauza unei noi peste mondiale, una ruşinoasă… Da, o iubea pe pământeanca aceasta, o muritoare nostimă căreia, da, îi va mărturisi acum tot adevărul despre el, chiar dacă ea nu-l iubeşte: îi refuzase avansurile, dar el o făcuse nemuritoare. Ea va afla adevărul originii neamului său, extraterestru, nu primitiva legendă a periculoşilor vampiri!  Ieri, în timp ce o săruta e pe obraz, îi căutase ca în transă jugulara candidă şi dinţii lui-sondă penetraseră delicat. Sângele lui nemuritor călători prin venele ei. Un vamp sau o vampă trebuie însă ca să sugă şi ei…

Dracula îşi mai admiră figura palid de nobilă în oglindă - “Ce stupid de superstiţioşi sunt oamenii”, gândi el cu voce tare, “ei cred că oglinzile nu ne oglindesc sau usturoiul ne dă alergie!”

În taxiul hârbuit, o Dacie 1100 cu îmbunătăţiri de Volgă, se gândi tot la ea. La căminul studenţesc, baborniţa de la intrare care, chipurile, păzea fetele, îi puse mâna-n piept: “Şi ci pofteşti, bre tovarăşu?!” “Cu domnişoara… cu tovarăşa Mariana, din anul doi”, se corectă el. Când zici “tovarăşa”, rişti mai puţin decât cu anacronicul, ciocoiescul  “domnişoară”! Baba îşi aminti. Scoase din sânul uriaş un plic pe care-l murdărise doar puţin cu labele ei slinoase, atunci când încercase să-l deschidă. Contele-electrician recunoscu imediat scrisul:

“Iubiţel, Te cam iubesc, da uită-mă rapid! Crez că io nu mi-aş fi dorit puţină tăvăleală? Da ai fost un drăguţ cu blăniţa aia, cu inelu, mai dus şi la film şi ce mi-om zis io? Ia să nu fiu a dracu şi doar să mă satisfac! Asta nu că te considerez prea matur, nooo! Da n-am să pot face niciodată amor, prinţu mieu ielectric, fără nasoale: că eu mi-s stereopozitivă, dacă-nţelegi cum devine chestia. Spasiva. Maryana”.

Citit 832 ori Ultima modificare Joi, 23 Martie 2017 20:57

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.