Cimitirul “Sfântul Lazăr” nu este “loc de verdeaţă şi odihnă”

Cimitirul “Sfântul Lazăr” nu este “loc de verdeaţă şi odihnă”
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Cimitirul “Sfântul Lazăr” este unul dintre cimitirele galaţiului în care, în ultimul deceniu, şi-au găsit locuinţă veşnică aproximativ 7-8 la sută dintre gălăţeni. Am luat în calcul numai cele 31.800 de locuri, capacitatea totală a Cimitirului “Sf. Lazăr”, din care mai sunt libere aproximativ 2.050 de locuri.

Sună trist, dar e adevărat, deşi un dreptmăritor creştin nu stă sub teroarea morţii şi ne place să credem că este preocupat - cât trăieşte aici pe pământ - de dobândirea vieţii veşnice. Cu toate acestea, nu putem să nu constatăm cu tristeţe că, în ultimii ani, degradarea vieţii noastre, sub toate aspectele, a trimis în lumea de dincolo tot mai mulţi semeni. 

Cel puţin aceasta este concluzia la prima vedere, dacă avem în vedere că, numai în Cimitirul “Sf. Lazăr”, sunt înmormântaţi  lunar aproximativ o sută de semeni.

Bălăriile – la loc de cinste

Astăzi nu vom da reguli despre cum să parcurgem drumul spre mântuire, decât dintr-un singur punct de vedere - din perspectiva grijii şi respectului pe care îl manifestăm noi, cei vii, faţă de cultul morţilor, aşa cum se vede el din... cimitir şi din atitudinile unor semeni.

“Cimitirul Coca-Cola este plin de bălării, de gunoaie, iar cei care fac diverse lucrări funerare lasă în urma lor o mizerie de nedescris, ne spune doamna Viorica Ţocu din Galaţi. Numai loc de odihnă şi de verdeaţă nu este...”

Într-adevăr, în slujba înmormântării, ne rugăm ca toţi cei care au trecut în lumea de dincolo, să se odihnească  la “loc de verdeaţă şi odihnă”, să aibă pace şi lumină. Chiar dacă această frumoasă cântare de înmormântare ne vorbeşte despre o anumită stare spirituală, nu putem face abstracţie de cadrul natural, al cimitirului; măcar acolo cei răposaţi ar trebui să aibă pace şi odihnă.

“Vom anula convenţiile...”

Starea de nepăsare - deloc demnă de o comunitate creştină - nu este greu de observat, cel puţin la Cimitirul “Sfântul Lazăr” din Galaţi. Aici, aleile, deşi mari şi încăpătoare - în comparaţie cu cele de la “Eternitatea” - sunt pline de mormane de gunoi. În plus, unii dintre cei care lucrează monumente funerare, ne-am convins la faţa locului, o fac în total dispreţ faţă de cultul morţilor.

Executarea unei lucrări funerare înseamnă pentru unii constructori ca atunci când sapă o groapă să arunce pământul pe mormintele alăturate şi să acopere florile, să lase fel de fel de materiale de construcţie la voia întâmplării. Rezultă că singura lor preocupare este să-şi ia banul...

“Într-adevăr, avem probleme cu unele firme de monumente funerare, tocmai de aceea, recent, cu câteva dintre ele am încheiat convenţii pe perioadă limitată, tocmai din acest motiv, ne-a spus domnul Eduard Grosu, director coordonator al Serviciului public de Administrare a Domeniului Public din cadrul Primăriei municipiului Galaţi. În cazul în care vom constata că persită în aceste abateri, le vom anula convenţia fără drept de apel...”

300 mc de gunoi pe lună!

Un alt aspect care ilustrează lipsă de respect pentru cei trecuţi în lumea de dincolo este cel legat de mizeria care domneşte în Cimitirul “Sfântul Lazăr”. Aleile sunt pline de mormane de vegetaţie uscată şi chiar de fel de fel de ambalaje aruncate la întâmplare, sacoşe, cutii, găleţi, saci sau alte recipiente folosite de firmele de construcţie, dar şi de unii creştini.

“Nu spunem că nu e aşa, dar cu patru lucrători la întreţinere, câţi avem în acest cimitir, nu putem face nici noi mare lucru, a continuat interlocutorul. Problema cea mare este în zilele festive, când rămâne cimitirul ca după potop. E nevoie şi de implicarea celor vii, care se îngrijesc de unele locuri de veci, de responsabilizarea tuturor. Lunar, de aici, adunăm câte 300 metri cubi de gunoi, cu doar patru oameni”.

Un adevărat creştin, preocupat de liniştea şi odihna veşnică a celui înhumat într-un cimitir (dar chiar şi a lui), trebuie să se manifeste prin decenţă şi bună creştere şi faţă de ceilalţi semeni repausaţi. Trebuie să avem respect faţă morţii noştri, de cimitirele noastre, de întreaga creaţie, pentru ca - la plecarea noastră dincolo - să putem dobândi şi noi viaţa veşnică.

Nu mai sunt locuri în cimitire

Cimitirului “Sf. Lazăr” a fost înfiinţat în 1997 şi iniţial a avut 24 de hectare. Acum are o suprafaţă de 31 hectare, dar mai sunt libere doar 2.050 de locuri, din care - potrivit legii administraţiei publice - 1.000 trebuie să fie păstrate pentru caz de calamităţi. Locuri libere ar mai fi la cimitirul “Ştefan cel Mare”, aproximativ 320. Cât despre Cimitirul “Eternitatea”, niciunul...

Citit 3974 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.