Principalul partid proeuropean din Republica Moldova, Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), al preşedintelui Maia Sandu, a câştigat detaşat alegerile parlamentare anticipate organizate duminică, potrivit rezultatelor preliminare prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC), după numărarea voturilor din 99,58 la sută dintre secţiile de votare.
Astfel, în urma numărării voturilor din 2.141 din totalul celor 2.150 de secţii de votare, PAS a înregistrat un procent de 52,53 la sută din voturi, depăşind astfel categoric principala formaţiune politică de stânga, Blocul Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS), care a fost votat de doar 27,36 la sută din electorat.
Datele CEC arată că Partidul Politic "Şor" (PPŞ) a beneficiat de susţinerea a 5,78 la sută dintre alegători, acesta fiind urmat de Blocul Electoral "Renato Usatîi", cu 4,11 la sută din voturile alegătorilor. Pe următoarele locuri se află Partidul Politic Platforma Demnitate şi Adevăr - 2,34 la sută şi Partidul Democrat din Moldova - 1,82 la sută.
În condiţiile în care pragul electoral este de 5 la sută pentru partidele politice şi 7 la sută pentru alianţele electorale, în noul legislativ din Republica Moldova acced doar trei formaţiuni politice, PAS, BECS şi PPS, urmând ca partidul preşedintelui Maia Sandu să aibă o majoritate covârşitoare.
Prezenţa la vot la alegerile parlamentare anticipate organizate duminică în Republica Moldova a fost de 48,41 la sută din totalul alegătorilor înscrişi în listele electorale, a anunţat, luni, într-un briefing de presă, preşedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dorin Cimil. Potrivit acestuia, ultimele secţii de votare, cele din Statele Unite ale Americii şi Canada, s-au închis luni dimineaţă, iar în urma centralizării datelor din toate cele 2.150 de secţii de votare la urne s-au prezentat în total 1.477.574 de alegători, în condiţiile în care în listele permanente erau înscrişi 3.282.837 cetăţeni cu drept de vot.
Cea mai mare prezenţă la urne, 33,16 la sută, s-a înregistrat în rândul alegătorilor cu vârsta cuprinsă între 56 şi 70 ani, urmaţi de cei cu vârsta între 41 şi 55 de ani (24,70 la sută) şi de cei cu vârsta între 26 şi 40 de ani (23,70 la sută). Cel mai puţin interesaţi au fost tinerii de până în 25 de ani, care s-au prezentat la urne în procent de 7,36 la sută.
