Liderii statelor Uniunii Europene nu au reuşit să ajungă la un acord cu privire la modul în care trebuie răspuns la o criză a gazelor naturale fără precedent care a dus preţurile la electricitate la un nivel record, după ce Polonia şi Cehia au cerut măsuri mai puternice pentru a plafona costul certificatelor de poluare, transmite Bloomberg, citată de Agerpres.
După două runde de discuţii intense care au avut loc joi la Bruxelles, şefii de stat şi de guvern au renunţat la planurile care vizau adoptarea unui comunicat cu privire la criza energetică la finalul summitului. Diferenţele în evaluările lor cu privire la creşterea preţurilor la electricitate, gaze naturale şi costul emisiilor s-au dovedit a fi insurmontabile, au declarat pentru Bloomberg doi diplomaţi din apropierea discuţiilor. Un alt punct de dispută l-a constituit un proiect de regulament al Executivului comunitar cu privire la clasificarea energiei nucleare şi gazelor naturale în taxonomia investiţiilor "verzi".
Majoritatea celor 27 de state membre UE au adoptat deja măsuri la nivel naţional pentru a-şi proteja consumatorii şi firmele de impactul creşterii preţurilor la energie, fie prin reducerea taxelor sau prin subvenţii directe către gospodăriile vulnerabile. În condiţiile în care creşterea preţurilor nu dă semne de încetinire, există îngrijorări cu privire la efectele asupra inflaţiei şi riscurile la adresa revenirii economice.
În paralel, preţul pentru certificatele de poluare, emise în cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), a atins săptămâna trecută un nivel record de 90,75 euro pentru o tonă şi se tranzacţionează cu aproape 150% peste nivelul din urmă cu un an.
"EU ETS nu funcţionează. Sper că astăzi Polonia, împreună cu alte ţări, a inspirat Comisia Europeană şi alte state să regândească acest sistem", a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki, la finalul summitului.
Summitul de joi a scos de asemenea la lumină diviziunile dintre liderii europeni cu privire la rolul energiei nucleare şi gazelor naturale în viitoarea clasificare a investiţiilor verzi. Comisia Europeană ar putea dezvălui în data de 22 decembrie planul său cu privire la includerea sau nu a gazelor naturale şi a proiectelor din domeniul energiei nucleare pe lista investiţiilor "verzi". Însă, acest verdict mult aşteptat creează diviziuni în rândul celor 27 de state membre, dar şi al unor investitori, în condiţiile în care Luxemburgul, Germania şi Austria critică o posibilă includere a energiei nucleare şi a gazelor pe lista investiţiilor durabile, în timp ce alte ţări, precum Franţa, Polonia, Cehia şi România, au cerut în mod public includerea energiei nucleare pe lista investiţiilor "verzi".
