Putin a trimis trupele rusești în zonele separatiste Donețk și Luhansk din Ucraina

Putin a trimis trupele rusești în zonele separatiste Donețk și Luhansk din Ucraina
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Vladimir Putin a trimis trupele rusești în zonele separatiste Donețk și Luhansk din Ucraina, după ce a recunoscut independența acestor regiuni, informează hotnews.ro. Ideea președintelui este de a restabili sferele de influență ale Rusiei în cât mai multe zone din Europa de Est și de a ”renegocia” sfârșitul Războiului Rece din care Rusia a ieșit slăbită și umilită.

Cum scrie presa franceză, după 8 ani în care Putin a stat uneori la masa negocierilor, acum a decis să răstoarne masa, iar întrebarea este dacă trupele nu vor încerca să extindă suprafața acestor mici republici secesioniste.

Republica Populară Donețk - Donetskaya Narodnaya Respublika - are 8.900 kmp și o populație estimată la 2,2 milioane locuitori.

Republica Populară Luhansk - Luganskaya Narodnaya Respublika - are 8.400 kmp și o populație de 1,4 milioane de oameni. De precizat că Luhansk este numele ucrainean al orașului, iar Lugansk, cel rusesc. Spre comparație, cele două republici au împreună suprafața a patru județe românești.

Cele două ”republici populare” au împreună sub 20.000 kmp, în timp ce întreaga Ucraină are o suprafață de 603.000 kmp. Dar, deși aceste republici reprezintă sub 4% din suprafața totală a țării, ele sunt esențiale pentru viitorul întregii Ucraine și pentru calea pe care țara o va apuca, comentează hotnews.ro.

Recunoașterea independenței acestor regiuni din est îi poate da lui Putin pretextul pentru o invazie.

Recunoașterea independenței ”teritoriilor ocupate”, cum le spun ucrainenii acestor zone, reprezintă o schimbare radicală față de cum abordează Kremlinul criza din Donbas. Aceste republici au fost create de separatiști pro-ruși în 2014, iar Rusia i-a ajutat cu arme, cu bani și a oferit cetățenie unui foarte mare număr de cetățeni. Unele cifre indică 800.000 de pașapoarte ruse date în 8 ani.

Rusia a spus mereu că problema din Donbas este una internă a Ucrainei și că oficialii de la Kiev trebuie să discute cu liderii separatiștilor, nu cu Moscova. Oficialii ucraineni nu au vrut să audă însă de așa ceva și au spus că problema este la Moscova, iar discuțiile cu separatiștii le-ar da acestora o legitimitate pe care nu o merită.

Acum, Rusia a schimbat tactica și întrebarea este dacă trupele trimise în regiunile secesioniste nu vor încerca să mărească suprafața acestor regiuni, intrând pe teritorii care acum sunt controlate de Kiev. Putin ar putea spune că etnicii ruși din regiune sunt persecutați și că Rusia trebuie să-și apere cetățenii, iar o mărire a suprafeței celor două republici ar putea să se producă, din moment ce Rusia are între 150.000 și 190.000 de soldați în nordul, estul și sudul Ucrainei.

Așadar, chiar dacă nu vor fi trimiși zeci de mii de soldați ruși către Kiev sau Odesa, nu ar fi exclus un avans al trupelor rusești în regiunile Donețk și Luhansk, pentru a captura alte orașe din est, cum ar fi Mariupol, Slovyansk sau Kramatorsk.

Recunoașterea acestor ”stătulețe” separatiste de acum este similară cu ce a făcut Federația Rusă în 2008 cu regiunile georgiene Osetia de sud și Abhazia. Aceste regiuni au învins Georgia cu ajutorul primit de la Moscova, și-au declarat independența, iar rușii au trupe acolo și acum.

Putin i-a descris pe ruși și ucraineni ca fiind un singur popor, susținând că „adevărata suveranitate a Ucrainei este posibilă numai în parteneriat cu Rusia”.

„Ucraina nu a avut niciodată propria sa statalitate autentică”, a spus Putin în timpul discursului de luni în care a repetat teoriile istorice care susțin ideea că Ucraina nu are de ce să fie un stat independent.

”Rusia a fost „jefuită” când Uniunea Sovietică s-a dezintegrat în 1991”, mai spunea Putin.

Reacții internaționale

AFP a sintetizat câteva dintre reacțiile internaționale la escaladarea tensiunilor ruso-ucrainene.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că a considerat decizia Moscovei "o încălcare a integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei". Este "incompatibilă cu principiile Cartei Națiunilor Unite", a spus el într-o declarație.

Decizia președintelui Putin contrazice "angajamentul Rusiei față de diplomație" și merită un răspuns "ferm" și "rapid", a declarat șeful diplomației americane, Antony Blinken.

Președintele francez Emmanuel Macron a condamnat luni decizia lui Vladimir Putin și a cerut "sancțiuni europene specifice" împotriva Moscovei.

UE a calificat recunoașterea regiunilor separatiste drept o "încălcare flagrantă a dreptului internațional" și îi va sancționa pe "cei implicați în acest act ilegal. Acest pas este o încălcare flagrantă a dreptului internațional, precum și a acordurilor de la Minsk". Uniunea va răspunde cu sancțiuni împotriva celor implicați în acest act ilegal.

NATO - Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a "condamnat" decizia: "Aliații îndeamnă Rusia, în termenii cei mai fermi, să aleagă calea diplomației, să renunțe imediat la consolidarea militară masivă în Ucraina și în jurul acesteia și să își retragă forțele în conformitate cu obligațiile și angajamentele sale internaționale.

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a spus că Vladimir Putin "a renunțat la toate angajamentele" față de comunitatea internațională. "Avertizăm în mod expres împotriva oricărei noi escaladări militare din partea Rusiei", a adăugat ea.

Premierul britanic Boris Johnson a denunțat "o încălcare flagrantă a suveranității" Ucrainei și o "repudiere" a acordurilor de pace de la Minsk. Șefa diplomației sale, Liz Truss, a avertizat că "încălcarea" de către Rusia a angajamentelor sale internaționale nu va rămâne "nepedepsită".

Beijingul nu a condamnat în mod explicit Rusia și a cerut luni celor implicați în criza ucraineană "să dea dovadă de reținere și să evite orice acțiune care ar putea alimenta tensiunile".

Premierul nipon Fumio Kishida a "condamnat cu fermitate această serie de acțiuni rusești", afirmând că acestea încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei: "Dacă va avea loc o invazie, vom coordona un răspuns ferm, inclusiv sancțiuni, în consultare cu G7 și comunitatea internațională.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a afirmat că această decizie "reprezintă o respingere a dialogului și o încălcare flagrantă a dreptului internațional".

Decizia Moscovei "dovedește un dispreț total față de dreptul internațional și de cartelele ONU. Rămân convins că o astfel de escaladare trebuie să fie sancționată", a reacționat Gabrielius Landsbergis, ministrul lituanian de externe.

"Cine urmează să fie invadat?”, s-a întrebat ambasadorul albanez la ONU, Ferit Hoxha.

Citit 907 ori Ultima modificare Marți, 22 Februarie 2022 12:40

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.