Alegerile parlamentare de duminică din Italia sunt așteptate să marcheze un moment istoric, dând țării prima femeie prim-ministru, în fruntea celui mai radical guvern de după cel de-Al Doilea Război Mondial, comentează Hotnews.
Peste 50 de milioane de italieni sunt chemaţi, duminică, la urne pentru a-şi alege parlamentul, unde, dacă nu va exista vreo surpriză, extrema dreaptă ar trebui să fie învingătoare şi, fără precedent, să-l propună pe premierul care îi va succeda lui Mario Draghi, relatează AFP. Sondajele au arătat în mod constant că o coaliție de dreapta condusă de Frații Italiei și care implică, de asemenea, partidele Liga al lui Matteo Salvini și Forza Italia al lui Silvio Berlusconi, este pe cale să obțină o victorie clară. Favorită pentru a deveni prima femeie în fruntea unui guvern din istoria Italiei este Giorgia Meloni, preşedinta partidului Fraţii Italiei (Fratelli d'Italia, FDI), o mişcare politică cu un ADN post-fascist, imagine pe care încearcă să o "spele".
În vârstă de 45 de ani, Giorgia Meloni urcă în sondajele de popularitate, iar partidul său era creditat cu aproximativ 25% din intenţiile de vot la alegerile legislative din 25 septembrie. La alegerile legislative din 2018, FDI a trebuit să se mulţumească cu puţin peste 4% din voturi, dar de atunci Meloni a reuşit să catalizeze în jurul său nemulțumirea şi frustrarea numeroşilor italieni care se declară copleşiţi de "dictatele" Bruxellesului, de viaţa scumpă şi de viitorul precar care îi așteaptă pe copii.
Deviza ei este "Dumnezeu, patrie, familie", iar priorităţile sale vizează închiderea graniţelor pentru a proteja Italia de islamizare, renegocierea tratatelor europene pentru ca Italia să îşi recapete controlul asupra destinului său, lupta împotriva "lobby-urilor LGBT" şi a "iernii demografice" pe care o traversează ţara, unde vârstă medie este cea mai mare din ţările industrializate, cu puţin în urma Japoniei. Pe 6 octombrie 2016, a denunţat pe Facebook "înlocuirea etnică în curs în Italia", pe aceeaşi linie cu alte formaţiuni europene de extremă dreaptă.
Meloni şi partidul său sunt urmaşii Mişcării Sociale Italiene (MSI), un partid neo-fascist creat după Al Doilea Război Mondial. Într-un exerciţiu desăvârşit de echilibristică, politiciana italiană recunoaşte şi astăzi că Mussolini "a realizat multe", imputându-i în acelaşi timp "erorile" comise: legile anti-evreieşti, intrarea în război, autoritarismul. În acelaşi timp, ţine să clarifice că în rândurile partidului "nu este loc pentru cei nostalgici faţă de fascism, nici pentru rasism şi antisemitism".
Născută la Roma, pe 15 ianuarie 1977, Giorgia Meloni a devenit activistă la vârsta de 15 ani, în asociaţii studenţeşti clasificate ca foarte de dreapta, în timp ce lucra ca babysitter sau chelneriţă. În 1996 a ajuns să conducă o asociaţie de liceeni, Azione Studentesca, a cărei emblemă este Crucea Celtică. În 2006 a devenit deputată şi vicepreşedintă a Camerei Deputaţilor. Doi ani mai târziu a fost numită ministru pentru tineret în guvernul premierului lui Silvio Berlusconi.
Frecventează apoi cu asiduitate platourile de televiziune. Tinereţea, spiritul temerar şi modul în care se exprimă o transformă într-un bun invitat media. Rezervată până acum în privinţa vieţii private, a înţeles că, cel puţin la fel de mult cât ideile, personalitatea unei tinere drăguţe şi blonde într-o Italia încă foarte macho seduce. "Sunt Giorgia, sunt femeie, sunt mamă, sunt italiană, sunt creştină", le-a spus ea susţinătorilor în 2019, la Roma, în timpul unui discurs aprins, devenit celebru. Locuieşte cu partenerul său, un jurnalist de televiziune, şi are o fiică, născută în 2006.
La sfârşitul anului 2012, obosită de disensiunile care măcinau dreapta, a fondat Fratelli d'Italia împreună cu alţi disidenţi din partidul lui Silvio Berlusconi şi a ales opoziţia.
