Emmanuel Macron, politician de centru proeuropean, liderul mişcării "En Marche!", a fost ales duminică preşedinte al Franţei, cu 66,10 la sută din sufragii, devansând-o la mare distanţă pe rivala sa de extremă-dreapta Marine Le Pen, care a obţinut 33,90 la sută din voturi, potrivit rezultatelor finale difuzate luni de Ministerul de Interne francez.
Pe de altă parte, absenteismul de 24,52 la sută, nivel record după 1969, precum şi numărul mare de voturi albe sau anulate sunt o expresie a tensiunilor şi neîncrederii care domină segmente importante ale societăţii franceze.
Alegerea lui Macron - fost consilier prezidenţial şi ministru al Economiei în mandatul preşedintelui François Hollande - este o uşurare pentru o Europă în care votul din Marea Britanie în favoarea Brexitului, dar şi succesul neaşteptat al lui Donald Trump la prezidenţialele din Statele Unite au dus la o exacerbare a populismului, naţionalismului radical şi al curentelor eurosceptice. În condiţiile în care candidata de extremă-dreapta Marine Le Pen ameninţa cu un "Frexit", victoria lui Macron este considerată şi o opţiune pro-UE a societăţii franceze. De altfel, nu a scăpat neobservată valoarea simbolică a intrării în acordurile imnului Europei - "Oda bucuriei", de Beethoven, pe care Macron şi-a făcut-o pe esplanada Muzeului Luvru, din Paris, înaintea discursului de învingător.
Pentru susţinătorii democraţiei şi ai ideilor europene, rezultatul alegerilor din Franţa aduce încredere şi speranţă, însă prima provocare a lui Macron în calitate de preşedinte va fi cea de a gestiona o naţiune profund divizată. "Voi lupta din toate puterile împotriva dezbinărilor care ne subminează", a declarat, duminică seara, preşedintele ales al Franţei. "Cunosc dezbinările naţiunii noastre, care i-au dus pe unii la voturi extreme, şi le respect", a afirmat viitorul şef al statului. El a promis să acţioneze "pentru a reface legăturile dintre Europa şi popoarele care o alcătuiesc, dintre Europa şi cetăţeni".
Adresându-se votanţilor contracandidatei sale, Macron i-a asigurat că le cunoaşte "mânia, teama şi îndoiala" exprimate prin vot. "Voi apăra Franţa şi voi apăra Europa", a promis preşedintele ales.
Ceremonia de transfer al puterii, la Palatul Elysee, sediul administraţiei prezidenţiale, va avea loc duminică, 14 mai. Noul şef al statului va desemna apoi un nou prim-ministru, iar acesta va trebui să-şi formeze guvernul.
Un test politic important al preşedintelui Emmanuel Macron se anunţă alegerile pentru noul Legislativ francez, programate pe 11 şi 18 iunie. Frontul Naţional condus de Marine Le Pen şi-a arogat deja calitatea de "lider al Opoziţiei", iar forţa sa nu este de neglijat, în condiţiile în care partidele tradiţionale, socialişti şi republicani, suferă de o criză de încredere în ochii electoratului.
Macron, felicitat din partea României
Şeful statului român Klaus Iohannis i-a transmis luni un mesaj de felicitare preşedintelui ales al Republicii Franceze, Emmanuel Macron, în care îşi exprimă disponibilitatea de a lucra împreună pentru aprofundarea relaţiilor româno-franceze şi relansarea proiectului european. "Prin alegerea dumneavoastră, poporul francez s-a pronunţat ferm şi clar în favoarea continuării implicării Franţei în susţinerea proiectului european. România doreşte să contribuie, alături de Franţa şi de celelalte state partenere, la relansarea şi aprofundarea acestui proiect esenţial, astfel încât să putem oferi mai multă securitate şi prosperitate cetăţenilor noştri, într-un context marcat de multe provocări şi incertitudini", se arată în mesajul lui Klaus Iohannis.
El subliniază faptul că Franţa este un partener esenţial pentru România, iar relaţiile dintre cele două ţări, clădite pe o istorie comună şi pe afinităţi lingvistice şi culturale foarte strânse, au cunoscut în ultimii ani o dezvoltare fără precedent.
Macron, alături de Hollande, la prima acţiune oficială
Ceremonia de la Arcul de Triumf din Paris, dedicată marcării a 72 ani de la capitularea Germaniei naziste, a fost prima acţiune oficială la care a luat parte noul preşedinte ales al Franţei, Emmanuel Macron. Preşedintele în exerciţiu, François Hollande, l-a întâmpinat zâmbitor, cu o strângere de mână, pe fostul său ministru al Economiei, după care au ascultat unul lângă celălalt imnul naţional şi "Cântecul partizanilor", un simbol al Rezistenţei franceze în timpul ocupaţiei naziste.
În continuare, Hollande şi Macron au depus o coroană de flori la mormântul soldatului necunoscut, în semn de omagiu faţă de milioanele de soldaţi căzuţi în cele două războaie mondiale, după care au salutat pe rând un grup de veterani.
Preşedintele în funcţie a declarat că simte „multă emoţie” arătându-i, la aceste ceremonii, „drumul de urmat” lui Emmanuel Macron, care în parcursul său politic l-a „urmat”, apoi „s-a emancipat”, însă fără a-l trăda.
Cooperarea franco-germană, prioritară
Preşedintele ales al Franţei, Emmanuel Macron, intenţionează să meargă în vizită la cancelarul german Angela Merkel, la scurt timp după învestirea sa în funcţie, în prima sa vizită externă, a declarat Sylvie Goulard, membră a Parlamentului European şi o apropiată a lui Macron. Merkel l-a felicitat deja telefonic pe Macron şi i-a spus că ''doreşte cu nerăbdare o cooperare strânsă în spiritul prietenei tradiţionale franco-germane''.
